In ultimele doua decenii se tot vorbeste de faptul ca Romania duce lipsa, intre multe altele, de lideri, iar cei care se afla pe pozitii de management sunt mai degraba sefi, sefuti sau sefuleti si mai putin lideri veritabili.

Pentru a intelege ce calitati, competente si abilitati trebuie sa aiba acei lideri pe care ni-i dorim cu totii, trebuie mai intai sa vedem care sunt stilurile de leadership cel mai des intalnite, ce impact are fiecare stil asupra companiei si cat de eficiente sunt ele.

 

  1. Leadership democratic– Acest tip de leadership este cunoscut si ca leadership participativ. Liderii care au acest stil iau decizii numai dupa ce se consulta cu toti membrii echipei. Desi decizia finala este luata de lider, fiecare membru al echipei isi poate spune punctul de vedere. Este un stil foarte eficient de cele mai multe ori. Totusi in medii de lucru sau situatii cand trebuie luate hotarari foarte rapide, aceasta abordare nu da rezultate prea bune.

Exemple clasice de lideri democratici: George Washington, Abraham Lincoln, Jimmy Carter.

  1. Leadership autocratic – Acest tip de lider este exact opusul liderului democratic, si anume ia decizii fara sa se consulte cu nimeni, rareori admite sugestii, este bazat pe control si se asteapta ca membrii echipei sa ii execute prompt si fara comentarii ordinele. Acest stil de conducere este potrivit doar in medii militare sau unde se executa operatii repetitive si unde angajatii sunt necalificati. In alt gen de organizatii acest tip de sef, care crede ca pozitia de zeu e vacanta si automat i se cuvine, poate duce departamentul sau compania la situatii dezastroase.

Exemple istorice de lideri autocratici sunt: Regele Henry VIII, Regina Elizabeta I, Napoleon Bonaparte, presedintele Richard Nixon, Nicolae Ceausescu.

  1. Leadership birocratic – acest tip de lider este cel care merge strict pe reguli si proceduri. Este ceva mai deschis decat liderul autocratic in a asculta opiniile angajatilor, insa nu le ia in seama daca acestea nu se inscriu in regulile si practicile uzuale ale organizatiei.

Acest tip de conducere nu tolereaza si nu stimuleaza deloc creativitatea si inovatia. Poate fi eficient doar in medii unde exista multa munca de rutina foarte procedurizata sau unde sunt riscuri mari (lucrul cu substante toxice, explozibile, etc).

Exemplu de lideri birocratici: sefii de departamente din agentiile gurvernamentale.

  1. Leadership transformational –Liderii transformationali sunt de regula entuziasti, pasionati si vizionari. Ei vad foarte bine imaginea de ansamblu, sunt charismatici, stiu cum sa motiveze oamenii, sa ii incurajeze, sa le ofere suport, dar sa ii si scoata din zona de confort, incurajandu-i sa gandeasca si sa fie creativi. Acest gen de leadership este foarte potrivit pentru companiile foarte mari, unde CEO-ul este o persoana vizionara si poate inspira audiente largi.

Unul din neajunsurile acestui tip de leadership vine din atentia sporita si concentrarea pe planurile pe termen lung si pe imaginea de ansamblu, omitand inerent detaliile si implementarea efectiva a planurilor. Acest tip de lideri trebuie sa aiba pe langa ei oameni orientati catre detalii, care sa ii completeze. Un alt dezavantaj ar fi ca oamenii pot ajunge destul de repede la burnout, prin faptul ca isi dedica timp suplimentar atingerii obiectivului propus.

Exemple marcante de lideri transformationali: Steve Jobs, Ross Perot- fondatorul companiei EDS, John Rockefeller – fondatorul companiei Standard Oil.

  1. Leadership “Laissez-Faire”- Traducerea literala a termenului “Laissez-Faire” este “lasati sa faca”. Astfel ca acest tip de leadership este unul non-autoritar, in care liderii ofera ghidaj minim, considerand ca oamenii exceleaza cand sunt lasati sa munceasca in ritmul si in stilul lor propriu.

Acest stil de coordonare (sau mai degraba de non-coordonare) are succes in medii creative, respectiv in publicitate si marketing, dar si managementul oamenilor de vanzari, care se bazeaza foarte mult sau exclusiv pe comision. De asemenea, poate fi implementat cu rezultate bune in start-up-uri formate din experti, unde fiecare stie exact ce are de facut in domeniul lui si nu are nevoie de prea multa coordonare si suport.

In alte tipuri de organizatii, leadershipul “laissez-faire” nu s-a dovedit a fi eficient, din cauza lipsei de disciplina si de structura.

Exemple celebre de lideri “laissez-faire”: Mahatma Gandhi si Robert Noyce- cand a lansat Intel, acesta a avut acest tip de leadership, insa dupa un timp, cand compania s-a dezvoltat, stilul lui de management “lejer” nu a mai fost unul potrivit, trecandu-se la unul mai autocratic, potrivit organizatiei din acel moment.

Un alt exemplu notabil este cel al Presedintelui Theodore Roosevelt, care in timpul construirii Canalului Panama a delegat intreaga sa autoritate expertilor.

 

  1. Leadership charismatic – Acest tip de leadership se bazeaza pe charisma si pe abilitatea liderului de a convinge, influenta si inspira persoana si grupul. Este destul de asemanator din unele puncte de vedere cu leadershipul transformational, prin faptul ca in ambele tipuri de leadership accentul este pus pe atingerea unor scopuri mari, iar liderii apeleaza la emotie. Diferenta intre liderul charismatic si cel transformational este ca prezenta liderului charismatic este necesara pentru succesul proiectelor si al initiativelor. Pe cand liderii transformationali construiesc increderea in randul oamenilor din echipa, astfel incat absenta liderului sa nu afecteaza deloc sau cat mai putin succesul proiectului. O alta diferenta este faptul ca liderul charismatic poate fi narcisist si isi poate folosi charisma pentru a-si satisface propria vanitate, pe cand cel transformational isi foloseste calitatile in scopuri inalte, pentru a schimba in bine societatea sau organizatia.

Exemple de lideri charismatici celebri: Fidel Castro, Adolf Hitler, Martin Luther King, Papa Ioan Paul, Ronald Reagan, Jack Welch (fost CEO General Electric).

 

  1. Leadership tranzactional– acest tip de lideri sunt foarte orientati catre rezultate, performanta si structura, iar parghiile pe care le folosesc sunt pe formatul recompensa – pedeapsa. In timp ce leadershipul transformational motiveaza emotional, apeland la valori, principii si idealuri comune, pentru atingerea unor scopuri superioare, leadershipul tranzactional apeleaza la recompense materiale. O performanta mai buna se va traduce in bani mai multi si/sau comisioane mai mari.

Exemple indiscutabile de lideri tranzactionali: Bill Gates si Howard Schultz – fondatorul Starbucks.

Acesta este probabil stilul de leadership cel mai practicat in lume la acest moment, inclusiv in companiile multinationale din Romania.

  1. Leadership “servant /servitor” – Acest tip de leadership incurajeaza luarea deciziilor in colectiv si impartirea autoritatii cu membrii grupului. Liderul de tip “servant” conduce prin exemplu si poate crea o cultura organizationala pozitiva si sanatoasa.

Dezavantajul este ca nu se poate aplica atunci cand trebuie luate decizii foarte rapid sau cand exista termene limita foarte stranse.

Exemplu de lider “servant”: Maica Tereza

 

  1. Leadership situational – Aceasta categorie de lideri este destul de rara, iar liderii situationali detin un set de abilitati cu adevarat unice. Ei sunt acei lideri care isi ajusteaza stilul de conducere in functie de situatie si de tipul de organizatie, pentru a obtine rezultatul dorit. De exemplu, acelasi lider poate folosi stilul participativ pentru a incuraja colaborarea si rezolvarea problemelor prin consultarea angajatilor, dar poate deveni temporat autocratic, daca angajatii devin pasivi sau intarzie la lucru, pentru a arata ca nu tolereaza astfel de comportamente. Cand productivitatea scade si business-ul are nevoie de o revigorare, el poate folosi stilul tranzactional, oferindu-le bonusuri suplimentare de performanta. Liderul situational de asemenea poate motiva grupul, comunicandu-i viziunea lui, inspirandu-i astfel sa isi atinga obiectivele. Un astfel de lider poate fi atent la detalii, pastrand totodata viziunea globala ca prioritate in mintea sa.

Exemple faimoase de lideri situationali: John Wooden- fost antrenor principal al echipei de basket masculine UCLA si Dwight D. Eisenhower – fost presedinte SUA.

 

Autor: Elena Popa

———————

Despre autor:

Elena Popa este Senior Recruiter la Adecco Romania, are treisprezece ani de experienta in recrutare si este autoarea cartii de consiliere in cariera “Invitatie la success”. Dupa 10 ani petrecuti in strainatate (sapte ani in Japonia si trei ani in Germania) a decis sa se intoarca in Romania si sa faca o schimbare majora in cariera.

  • Share