Ținând cont că ne aflăm în situația dificilă în care destul de mulți oameni au rămas fără job și în perioada următoare își vor caută un nou loc de muncă, este important să știm cum este bine să ne pregătim pentru a avea mai multe șanse de succes la interviu. Propun să învățăm din greșelile altora, iar continuare am pregătit o listă de lucruri pe acre să le evităm când suntem în procesul de recrutare și intervievare.

  • Nu s-au informat despre compania angajatoare – Este o greșeală pe care o fac surprinzător de mulți candidați. Majoritatea angajatorilor întreabă candidații ce știu despre organizațiile lor și se așteaptă că aceștia să știe cel puțin informațiile aflate pe site. Recomandarea mea este să citești mai mult decât ce este scris pe site-ul companiei, mai ales că, de cele mai multe ori, există o mulțime de informații, știri, comunicate de presă pe care companiile le pun la dispoziție în mediul online.
  • Nu au citit cu atenție descrierea poziției – Este foarte important că descrierea poziției să fie citită rând cu rând, pentru a înțelege cât mai bine ce își dorește angajatorul, atât din punct de vedere tehnic, cât și că abilități și trăsături personale. Pregătește cel puțin 3-4 exemple concrete care să demonstreze experiență ta în acele activități și abilitățile specifice cerute în descrierea poziției.
  • Oferă prea multe detalii și au un discurs nestructurat – Angajatorii pun de cele mai multe întrebări întrebări situaționale, că să vadă cum reacționează și care e comportamentul candidaților în diverse conjuncturi. Aceștia se așteaptă că cel intervievat să descrie cum a acționat în acele situații, punctând în mod structurat aspectele importante și relevante pentru jobul respectiv, și nu vor să audă “moartea căprioarei” și cum închide și deschide paranteze la paranteze. Nu interesează pe nimeni picanteriile din companiile respective, numele persoanelor cu care ați lucrat la acel proiect, dacă erau căsătoriți sau nu, dacă aveau copii sau ochii căprui. Este o greșeală frecvența, de care mulți nu sunt conștienți, din păcate. O bună parte a celor care cad în acest “păcat” sunt cei care lucrează în vânzări/relații cu clienții, pentru că ei sunt de cele mai multe ori persoane extroverte, foarte sociabile și sunt obișnuite să vorbească mai mult.
  • Nu oferă suficiente detalii – La polul opus celor care intră în prea multe detalii sunt cei care cărora le este greu să ofere descrieri mai amănunțite/ample. Cei care se încadrează în această categorie sunt de obicei oamenii tehnici. Cu managerii direcți reușesc să comunice mai bine, pentru că în discuțiile cu ei simt că vorbesc aceeași “limba”. Dificultatea acestora apare când au interviul cu persoanele non-tehnice, cu recrutorii sau angajații de la departamentul de resurse umane. De exemplu, dacă recrutorul întreabă: “Va rog să îmi povestiți cum arată o zi tipică la job”, trebuie să detaliați activitățile dintr-o zi obișnuită la job. Răspunsuri precum: dimineață îmi verific emailul, răspund la cele mai importante, apoi întru în 2-3 meeting-uri, pregătesc câteva rapoarte, verific ce s-a mai făcut, mă mai consult cu colegii și s-a dus ziua” nu sunt deloc adecvate. Recrutorii doresc să știe cum îți organizezi ziua începând de dimineață până la plecare, dar și câte din activitățile care sunt de interes pentru ei reprezintă o parte importantă din rutină ta zilnică la job. De exemplu, dacă jobul pentru care ai fost chemat la interviu presupune folosirea extensivă a unei aplicații, vor să vadă dacă o folosești frecvent sau doar ocazional, de două-trei ori pe an.
  • Nu au un răspuns concret și relevant referitor la realizările profesionale– Întrebarea privind realizările profesionale este una frecvența și relevanță, de aceea este vital că cei care sunt invitați la interviu să aibă un răspuns foarte bine pregătit în acest sens. Bine pregătit, dar și adaptat activităților jobului potrivit. Nu insistați pe acele realizări care sunt irelevante pentru poziția respectivă. De asemenea, nu menționați cursurile și training-urile pe care dvs le-ați primit de la companiile angajatoare că realizare profesională. Angajatorii vor să afle dacă, de exemplu, știi să lucrezi în SAP, nu dacă ai făcut un curs de SAP. Sau vor să vadă dacă știi să folosești engleză în business, nu dacă ai beneficiat de acel curs.
  • Nu își arată motivația pentru jobul respectiv – Este una din greșelile cele mai frecvente pe care angajatorii le reclamă. Lipsa de motivație sau, mai exact, incapacitatea de a transmite angajatorului motivația pentru a face o schimbare în carieră și/sau motivația pentru poziția respectivă. Mulți candidați consideră că dacă s-au prezentat la interviu este o dovadă suficientă că sunt motivați de acea poziție. Dar nu este. Recrutorii și managerii insistă destul de mult pe acest aspect, pentru că vor să fie siguri că acea persoană chiar își dorește acel job și nu a venit la interviu doar pentru că sunt disperați să aibă un job, sau să vadă “care mai este piață” și care mai e valoarea ei pe piață muncii.
  • Pare disperat – Pentru unii, mai ales dintre cei care nu au un job, obținerea unui loc de muncă este o chestiune vitală. De aceea, comportamentul din timpul interviului poate fi destul de puternic influențat de starea emoțională în care se află candidatul, astfel că discursul lui poate fi centrat mai mult în jurul stării lui actuale, omițând se puncteze potrivirea lui cu jobul respectiv și competențele pe care le are. Mulți recrutori înțeleg acest lucru, însă, chiar dacă candidatul beneficiază de înțelegerea recrutorului, acesta trebuie să își păstreze discursul în zona profesională și să nu ajungă la discursuri emoționale. Pentru că realitatea este că angajatorii vor selecta  candidații în primul rând pe baza experienței și competențele lor și apoi vor ține seama și de alte criterii.
  • Pun întrebări nepotrivite – Exemple de întrebări cu care, cel mai probabil, îți ratezi orice șansă de angajare. La primul interviu: “Ce salariu oferiți?”, “Câte zile de concediu oferiți?”, “Ce mașină oferiți?”. Alte exemple de întrebări nepotrivite, nu neapărat la primul interviu, ci pe întreg procesul de selecție: “Ce alte joburi mai aveți disponibile?” (punând această întrebare dai impresia că nu te interesează neapărat acel job, ci orice job din companie), “Cu ce se ocupă compania dvs?”, “Care sunt brandurile pe care compania le deține?” “Cine sunt principalii competitori?” (cu aceste întrebări dai dovadă de totală lipsa de interes pentru acea companie/poziție), sau “Care este zodia dvs/a viitorului șef?” (lași impresia că nu ai suficientă încredere în Neți, care a spus dimineață că azi vei avea o realizare pe plan profesional, chiar dacă sunt patru planete retrograde în casă carierei la zodia ta; o să ai timp după ce te angajezi să îi trimiți șefului zilnic previziunile astrologice pe email :). Acum, vorbind serios, nu puneți astfel de întrebări.
  • Au un limbaj non-verbal neadecvat – Cea mai des întâlnită greșeală de acest tip este lipsa de contact vizual și uitatul pe pereți. Apoi, brațele ținute încrucișat, așezarea pe scaun într-o poziție mult prea relaxată, sau dimpotrivă foarte crispată, stand pe marginea scaunului, parcă pregătit să se ridice în orice moment și să plece.
  • Au o ținută neadecvată – Ținută “office” este singură cu care nu ai cum să dai greș la interviu. Sigur, există și companii din domeniul IT, de regulă) unde există un cod vestimentar relaxat, dar acelea sunt excepții. Regulă de bun simt este: fără multe accesorii, fără machiaj exagerat, fără culori țipătoare.
  • Au o atitudine prea familiară – Chiar dacă atmosfera din timpul interviului este una prietenoasă și relaxată, este de evitat folosirea unui limbaj prea relaxat și/sau o atitudine prea familiară cu cei care intervievează.

Pregătirea pentru interviu este una din cele mai importante etape în obținerea unui job, pentru că te ajută să te prezinți cu încredere și să dai cele mai bune și mai potrivite răspunsuri la întrebările angajatorului.

———————–

Autor: Elena Popa

Elena Popa este Senior Recruiter la Adecco România, are paisprezece ani de experiență în recrutare și este autoarea cărții de consiliere în carieră “Invitație la succes”. După 10 ani petrecuți în străinătate (șapte ani în Japonia și trei ani în Germania) a decis să se întoarcă în România și să facă o schimbare majoră în carieră.