O ANALIZA A ANULUI 2017 IN RECRUTARE

Analiza pietei muncii 2017

Sursa imagine: stocksnap.io

2017  a fost un an tumultos si agitat pe piata recrutarii in Romania. Raportul cerere/oferta a fost unul si mai pronuntat in favoarea candidatilor, comparativ cu anul precedent. Astfel, mai mult de 80% din companii au avut pozitii libere anul acesta si tot cam atatea companii au declarat ca au dificultati sa isi acopere pozitiile.

In acest context, cu cererea semnificativ mai mare decat oferta, cel mai interesant este faptul ca un procent foarte mare, aproximativ 70% din candidati, au declarat ca au dificultati sa isi gaseasca un nou job.

Din aceste date cumulate, reiese clar ca exista un decalaj insemnat intre cerintele angajatorilor si ce pot oferi cei care constituie populatia activa a tarii.

Iata cateva explicatii pentru acest “paradox nr. 2017” al pietei muncii din Romania:

  • Abilitatile cerute de angajatori sunt tot mai complexe si mai sofisticate – De exemplu, pentru o anumita pozitie tehnica nu mai este de ajuns ca persoana care ocupa postul sa aiba cunostintele si abilitatile tehnice cerute, ci trebuie sa detina si un numar important de abilitati din categoria “soft skills”. De asemenea, nu de putine ori sunt combinate doua joburi distincte intr-o singura pozitie.

  • Uneori mix-ul de skill-uri cerut este unul greu de cumulat de catre o singura persoana (o anumita limba straina obligatorie si un profil anume). Engleza devine o limba tot mai straina si adesea cauza neinchiderii unor pozitii

  • Cele mai multe companii isi doresc angajati cu max 5-10 ani experienta (despre acest aspect am scris in articolul anterior « Cine sunt talentele si ce facem cu ele »). Oferta de candidati din aceasta categorie este insa subdimensionata in raport cu cererea. Mai mult de 50% din populatia activa a Romaniei are peste 10 ani experienta in munca (respectiv persoane peste 32-33 de ani).

  • Angajatorii nu au salariile aliniate cu realitatea pietei : destul de multe companii nu si-au mai revizuit salariile de ani buni sau au facut-o  cu un procent nesemnificativ.

  • Multe companii inca nu au investit suficient pentru a-si construi un brand puternic de angajtor. Desi majoritatea companiilor au un site si o mare parte au dedicat acolo o pagina de cariera, plus pagini personalizate in social media, totusi nu investesc suficient in mesagerii lor cei mai importanti si cei mai credibili: proprii angajatii.

  • Exista companii care au pozitii de neacoperite de 3-6-12 luni chiar. Din pacate, aceste companii nu sunt dispuse sa renunte la anumite cerinte sau sa isi mareasca bugetul, pentru a-l alinia la realitatea pietei.

  • Un alt trend inceput in 2016, s-a accentuat in acest an : angajarea in special in retail, dar si in constructii si curierat, a persoanelor peste 55 de ani si a pensionarilor.

  • Un sector a revenit in forta in 2017 : In domeniul constructiilor, cererea de specialisti s-a apropiat de cea din anii 2006-2008.

Pe parcursul lui 2017, pozitiile cele mai cautate de angajatori au ramas in continuare cele din IT: Programatori, IT Manager, Support tehnic, Administratori retea, Inginer calitate, etc.

Pe locul 2 au fost joburile din shared service centers si BPO-uri (financiar, customer service, IT, achizitii, HR), cu limbi straine.

Pe urmatoarele locuri s-au situat: Reprezentanti Vanzari, Inginer Vanzari, Contabili, Asistenti Manageri, Asistenti Medicali, Medici.

Tinand cont ca acum este perioada in care managementul companiilor pregateste bugetele si strategiile de atragere a talentelor pentru 2018, este important sa se inteleaga care este realitatea pietei muncii si care sunt motivele care au impiedicat in 2017 atragerea atentiei candidatilor doriti in organizatiile lor.

 

Autor: Elena Popa

———————

Despre autor:

Elena Popa este Senior Recruiter la Adecco Romania, are unsprezece ani de experienta in recrutare si este autoarea cartii de consiliere in cariera “Invitatie la success”. Dupa 10 ani petrecuti in strainatate (sapte ani in Japonia si trei ani in Germania) a decis sa se intoarca in Romania si sa faca o schimbare majora in cariera.

FacebooklinkedinmailFacebooklinkedinmail

CINE SUNT TALENTELE? SI CE FACEM CU ELE?

Cine sunt talentele

Sursa imagine: stocksnap.io

De mai bine de un deceniu, tot auzim de criza talentelor. Dar hai sa vedem cine sunt aceste talente pe care ii vaneaza majoritatea angajatorilor?

Cei care se incadreaza in categoria “talente” sunt acei candidati cu 5-10 ani experienta. Ei sunt angajatii care au suficienta experienta si suficiente abilitati ca sa isi faca jobul de la satisfacator la foarte bin si pe bani relativ putini raportat la nivelul lor de expertiza.

Cei din acest grup mult-cautat de candidati au anumite asteptari de care angajatorii ar trebui sa tina cont, daca ii vor in echipele lor. Iata-le pe cele mai importante:

  1. Isi doresc un pachet salarial care sa le asigure un anumit confort - Sa nu uitam ca acestia se incadreaza in categoria de varsta 27-33 de ani, varsta la care se casatoresc, isi intemeiaza familii si isi fac imprumuturi la banci sa isi cumpere locuinte. Atata timp cat preocuparea lor va fi cu ce bani isi vor plati ratele la banca si cum vor reusi sa isi intretine familia , iar situatia lor va fi apasatoare, stresanta si nerezolvata –  nu e de asteptat sa fie productivi, motivati si sa le sclipeasca ochii de entuzism. Chiar daca vor fi asa la inceput, dupa un timp, stresul si anxietatea cauzate de grijile de acasa, vor face din ei niste angajati apatici si complet nemotivati. Am intalnit candidati care fiind foarte motivati de partea financiara (atentie! nu vorbesc aici de mercenarii de profesie), pentru ca in perioada respectiva a vietii lor acest aspect era cel mai important, au performat excelent, tocmai pentru ca isi gaseau automotivarea in contributia pe care o aduceau familiei. Acestia fac fața cu succes unor situatii de stress si/sau presiune mari, in comparatie cu altii care nu sunt atat de motivati de partea financiara. Asadar, nu va indoiti si nu eliminati candidati care sunt suficient de naivi si de sinceri sa declare ca motivatia lor pentru o schimbare este cea financiara. Pot sa va asigur ca si destui care declara la interviu alte motive, sunt in primul rand motivati financiar. Doar ca acestia au invatat sa fie “corecti politic” in exprimare. Iar cei care nu se incadreaza in aceasta categorie sunt eliminati “by default”.

  2. Isi doresc sa invete, sa se dezvolte profesional – Este perioada cea mai buna pentru ei sa invete si sa acumuleze. In era tehnologiei, in care tot ce era nou ieri, azi este déjà obsolet, acesti angajati sunt foarte constienti ca fara a ramine la curent cu tot ce este nou, nu vor putea progresa si nu vor putea atinge performanta. Iar progresul angajatilor devine progresul firmei care promoveaza asta.

  3. Isi doresc un program flexibil si o balanta echilibrata work/life – Dupa ce si-au vazut parintii epuizati si vesnic absenti din vietile lor de copii, tinerele talente isi doresc sa nu mai repete greselile parintilor si sa isi gaseasca timp pentru ei si familiile lor. Adeseori un program flexibil, combinat cu”work from home” si/ sau cu vinerea scurta poate face o diferenta uriasa in atragerea si retinerea acestora. Tine de managementul companiei ca angajatii sai sa lucreze dupa conceptul “work smarter, not harder”.

  4. Isi doresc manageri de la care au ce invata – Unul dintre cele mai demotivante lucruri pentru un tanar talent este sa vada un manager incompetent, slab, lipsit de transparenta, care nu stie sa dea feedback, care nu stie sa aprecieze eforturile echipei, care isi asuma singur meritele acesteia sau care nu isi asuma greselile, dand vina pe echipa.

La polul opus “talentelor” gasim o alta categorie de candidati, mult mai numerosi si mai bine pregatiti decat primii: sunt candidatii supracalificati. Intr-un mod aproape de neinteles, supercalificatii sunt tratati ca niste non-talente. Trist si contra-productiv este ca in multe companii, CV-urile profesionistilor cu 10+ ani experienta sunt introduse fara a clipi sau in cel mai bun caz, cu o usoara jena, in sertarul “supracalificatilor”. Si lasate acolo. Probabil pentru totdeauna. Considerate ca niste calorii goale, de care nimeni n-are nevoie. Fara sa realizeze ca oamenii care sunt in spatele acelor CV-uri pot fi exact cei care aduc plus valoare rapid si cei care pot duce compania la un nivel pe care angajatorii nici nu si-l imagineaza. Iar pretul pe care l-ar plati acestora ar fi in medie doar cu cca 20-30% mai mare decat in mod normal, in timp ce beneficiile si profitul ar putea fi incredibil mai mari de atat.

La nivel declarativ, multi angajatori afirma ca nu conteaza asteptarile salariale, important este sa gaseasca omul potrivit. Insa in momentul cand gasesc acel om potrivit, iar asteptarile lui sunt, firesc, corelate cu nivelul sau de experienta si abilitati, brusc acestia isi dau seama ca de fapt ei isi doresc o persoana “cu potential, care sa isi doreasca sa creasca.” In traducere libera – “cineva ieftin, cu ceva experienta si care este dispus sa vina pe banii pe care ii oferim noi.”

In concluzie:

  • Talentele nu se atrag si mai ales nu se pastreaza cu promisiuni fara acoperire, cu “medii prietenoase” doar pe hartie si cu “salariu atractiv” doar pentru piata muncii din Nigeria.

  • Exista o categorie de angajati dovedit-talentati, care pe nedrept si in mod pagubos este ocolita la angajare si care poate aduce beneficii imense companiilor. Trebuie doar deschise sertarele. Si mintile.

 

Autor: Elena Popa

———————

Despre autor:

Elena Popa este Senior Recruiter la Adecco Romania, are unsprezece ani de experienta in recrutare si este autoarea cartii de consiliere in cariera “Invitatie la success”. Dupa 10 ani petrecuti in strainatate (sapte ani in Japonia si trei ani in Germania) a decis sa se intoarca in Romania si sa faca o schimbare majora in cariera.

FacebooklinkedinmailFacebooklinkedinmail

INTREBARI DESUETE DIN SECOLUL XX. RASPUNSURI INTELIGENTE DIN SECOLUL XXI

Intrebari inteligente

Sursa foto: stocksnap.io

Exista inca angajatori care nu si-au adaptat filtrul de intervievare la realitatea secolului in care traim. Intrebarile pe care le adreseaza nu numai ca  sunt anacronice, dar nu reusesc sa extraga informatiile relevante privind potrivirea si/sau motivatia candidatilor pentru respectiva pozitie.

Iata-le pe cele mai cunoscute:

Cum te vezi peste 5 ani?

Aceasta este astazi o intrebare complet nepotrivita in primul rand pentru ca este o intrebare ipotetica. Nimeni nu are cum sa stie unde il va duce viata peste 5, 7 sau 10 ani.

In al doilea rand, pentru ca majoritatea candidatilor, chiar daca au niste obiective, nu au de unde sa stie ca acestea sunt aliniate cu ce si-ar dori compania pentru el si cu posibilitatile de promovare din organizatia respectiva. De aceea, pentru a evita riscul unei improvizatii nereusite, acestia vor veni pregatiti cu niste clisee gasite cu sfantul google.

Raspunsul sincer cel mai probabil ar fi:

“Daca nu voi fi mort, ma vad pe o plaja salbatica savurand o margarita. Sau in cel mai  rau caz, intr-o companie unde nu se pun astfel de intrebari.” …… insa intrebarea invita la nesinceritate.

 ——————————————–

Cum te-ar descrie fostul tau sef?

Este o intrebare care nu ofera nicio informatie relevanta. Candidatul poate enumera cu gratie o multime de adjective apreciative la adresa lui, care sa nu aiba nici o legatura cu realitate. De asemenea, exista posibilitatea ca ultimul lui sef sa fi fost un incompetent. Sau era pe xanax. Intrebarea pleaca de la presupunerea ca fostul sef este o persoana credibila si nesubiectiva, o presupunere… prin definitie desueta.

Raspunsul potrivit ar fi ceva de genul:

“Angajatul perfect, care mereu se ofera sa se duca sa ii cumpere tigari. “

 ——————————————–

Care sunt punctele tale slabe?

Este de asemenea o intrebare irelevanta pentru ca nimeni (sau aproape nimeni) nu isi va dezvalui la un interviu adevaratele puncte slabe. La fel cum nimeni nu isi destainuie la prima intalnire defectele. Asta lasand la o parte imperfectiunile pe care persoana poate nici nu le-a constientizat despre sine ca le are, nici cat ar putea conta in conjunctura viitorului job, pe care inca nu il cunoaste.

Cel mult intrebarea ar putea dezvalui daca respectivul candidat a venit cu temele facute pentru interviu sau cat este de rutinat cu interviurile. Asta insemnand daca a cautat pe internet posibile raspunsuri prefabricate, adica sa prezinte ‘un punct slab’ complet nesemnificativ, care de multe ori nici nu este real si pe care sa il transforme intr-un punct tare. Mai tare ca nuca de cocos.

Raspunsul deschis la intrebarea asta cred ca ar fi:

“Imi place ciocolata. Si nu imi plac oamenii care pun intrebari despre punctele mele slabe.” Sau “Sa va raspund cu ce am gasit ieri pe internet?”

——————————————

 

De ce sa te angajam pe tine?

In loc sa adreseze o astfel de intrebare, cel mai potrivit ar fi ca angajatorul sa ii arate candidatului de ce sa isi doreasca el sa lucreze in compania respectiva.

Multi angajatori asteapta doar din partea candidatilor sa isi arate motivatia pentru pozitie si companie, insa nu fac niciun efort sa explice si ei la randul lor de ce ar trebui ei sa isi doreasca sa lucreze acolo.

Raspunsul spontan ar suna cam asa:

“Sunt destept, muncitor si fac magiun bun de prune. A, si pot sa narez ca Morgan Freeman.”

—————————————-

La intrebarile irelevante se vor obtine invariabil raspunsuri stereotipe. Este pierdere de timp. Oamenii destepti sunt stimulati sa raspunda relevant prin intrebari destepte. De aceea, daca esti angajator in secolul XXI, pune intrebari actualizate si inteligente, ca sa atragi angajati inteligenti.

Autor: Elena Popa

———————

Despre autor:

Elena Popa este Senior Recruiter la Adecco Romania, are zece ani de experienta in recrutare si este autoarea cartii de consiliere in cariera “Invitatie la success”. Dupa 10 ani petrecuti in strainatate (sapte ani in Japonia si trei ani in Germania) a decis sa se intoarca in Romania si sa faca o schimbare majora in cariera.

 

FacebooklinkedinmailFacebooklinkedinmail

CUM SA LOIALIZEZI ANGAJATII?

Loializarea angajatilor

Sursa photo: stocksnap.io

Aud frecvent angajatori care se plang ca nu mai exista loialitate in randul angajatilor, ca acestia sunt gata sa plece pentru cateva sute de lei in plus la salariu si o prima mai generoasa de Craciun.

Este adevarat ca daca comparam ce se intampla pe piata muncii acum cateva decenii, cand multi dintre angajati ieseau la pensie de la aceeasi companie, dinamica pe care o vedem acum in companii este una uluitoare si bulversanta. Dar sa nu uitam ca in acele vremuri marea majoritatate a angajatilor ramaneau in aceleasi companii pentru ca nu aveau alte optiuni. Preocuparea lor era sa supravietuiasca si nu sa se dezvolte. Foarte putini aveau luxul de a face ceea ce le place, majoritatea priveau munca doar ca pe un rau necesar, nefiind asociata deloc cu vreo placere, ci doar ca un mijloc de a-si castiga existenta.

Vremurile s-au schimbat si in mod firesc oamenii isi doresc joburi in care sa se regaseasca, pe care sa le faca cu placere si unde sa se simta impliniti si apreciati. Angajatorii care deplang lipsa de loialitate a angajatilor din Era 2.0 trebuie sa inteleaga un lucru simplu: loialitatea se castiga. Dar cum? Iata schitat mai jos cateva modalitati prin care un manager bun va castiga loialitatea echipei lui:

  1. Fiind autentic, corect si sincer – un manager trebuie sa fie autentic, sincer si uman. Nu putini candidati mi-au povestit la interviu, cu exemple concrete, ca managerii lor aveau o agenda ascunsa, voiau sa para ce nu erau sau nu aratau nicio intelegere pentru nevoile lor.

  2. Fiind alaturi de oamenii lui atunci cand au nevoie de el – Angajatii au nevoie de instrumente si de traininguri care sa-i ajute sa isi faca jobul cat de bine si de eficient posibil. Orice echipa va ramane devotata acelui manager care ii ofera suport si se lupta pentru ei, atunci cand cerintele si asteptarile managementului superior sunt nerezonabile.

  3. Ajutandu-si angajatii sa isi realizeze visele – Pentru a-i ajuta in acest demers, in primul rand managerii trebuie sa caute sa afle care sunt aspiratiile si dorintele celor din echipele lor. Am intalnit multe cazuri in care angajatii erau tinuti ani de-a randul pe aceeasi pozitie, doar pentru ca erau buni in ceea ce faceau, insa nimeni nu tinea cont de faptul ca ei isi doreau altceva. Prin urmare au ales sa plece in alte locuri unde si-au putut implini aspiratiile. Am auzit si de cazuri fericite, in care lideri adevarati si-au incurajat si sprijinit oamenii sa isi urmeze pasiunile si/sau sa promoveze in rolurile pe care si le doreau.

Este stiut faptul ca sansele cele mai mari ca o companie sa aiba clienti loiali sunt atunci cand acea organizatie are angajati loiali.

Din pacate multe companii in loc sa recompenseze loialitatea, doar o exploateaza. Iar rezultatele acestei practici nu intarzie sa apara prin pierderea motivatiei angajatilor si in final, prin pierderea lor.

In concluzie, vor avea angajati loiali doar acele companii care isi ajuta angajatii sa evolueze, care ii trateaza corect si uman si nu doar ca pe niste cifre sau realizatori de KPI sau in termenul rece si unuman de « headcount ».

 

Autor: Elena Popa

———————

Despre autor:

Elena Popa este Senior Recruiter la Adecco Romania, are noua ani de experienta in recrutare si este autoarea cartii de consiliere in cariera “Invitatie la success”. Dupa 10 ani petrecuti in strainatate (sapte ani in Japonia si trei ani in Germania) a decis sa se intoarca in Romania si sa faca o schimbare majora in cariera.

FacebooklinkedinmailFacebooklinkedinmail

TANAR ABSOLVENT: “PARCA MI-AS CAUTA UN JOB, DAR MAI BINE NU”

Tanar absolvent

Sursa imagine: stocksnap.io

In ultimii ani aud si vad in mass media stiri apocaliptice, din categoria “soc&groaza” despre cum facultatile tarii produc pe banda mii de someri. Reporteri emfatici ne anunta pe un ton grav si extrem de ingrijorat cum tinerii absolventi nu au nicio perspectiva in Romania, pentru ca angajatorii nu vor sa investeasca in viitorul tarii si vor doar angajati cu experienta.

Am sa pun insa de-o parte realitatile jurnalistice si am sa ma refer la realitatea mea. Cea mai recenta experienta a mea cu recrutarea unor persoane entry level este de acum doua saptamani, cand am inceput sa caut proaspeti absolventi de ASE. Conform datelor oficiale din anul 2014, cand absolventii de anul acesta au inceput facultatea, ASE-ul a pus la dispozitie peste 5000 de locuri. Deci, teoretic, acum, in aceasta vara ar trebui sa avem cam tot atati absolventi.

Pozitia despre care vorbesc este pentru o companie multinationala cu sediul central in Elvetia, iar salariul oferit este mai mult decat decent pentru o pozitie de incepator, cu zero experienta. Am pus un anunt iar salariul a fost mentionat in anunt. Cu bold. In 2 saptamani am avut cca 40 de aplicanti. Din cei 40, doar o singura candidata se incadra in criteriul de proaspat absolvent ASE 2017. Insa faptul ca se potrivea cerintei si faptul ca a aplicat, nu insemna ca isi si dorea neaparat jobul. Mi-a spus ca vrea sa vada mai multe detalii despre companie, drept pentru care i-am trimis prin email numele si site-ul angajatorului, dupa care nu am mai auzit absolut nimic de la ea.

Timpul nu imi permitea sa astept doar aplicatiile si am inceput sa sun muncitoreste zeci de absolventi de ASE care aveau cont pe una din cele mai mari platforme de joburi din tara si care stiau engleza.

Rezultatul a fost unul la fel de dezastros ca si cel al aplicatiilor la anunt. Marea majoritatea m-au refuzat mai mult sau mai putin politicos. Le-am povestit ca nu vor imbatrani pe acea pozitie, le-am explicat ca exista posibilitati reale de crestere in companie, le-am spus ca vorbim despre un salariu pe care il castiga angajati cu 3-5 ani experienta, insa raspunsul lor a fost invariabil unul negativ, cu 2 mici exceptii.

Eu inteleg ca este vara, inteleg ca este vacanta, pentru ei este ultima vacanta de studentie, care, se stie, trece fast&furious. Insa nu inteleg de ce nu am intalnit nicio firava urma de interes pentru viitorul lor. Ar fi putut sa-mi spuna deschis si cinstit ca acum vor sa se duca in Vama sau in varful muntilor, dar ne putem auzi la sfarsitul verii, daca mai este deschisa pozitia sau pentru alte pozitii de inceput de toamna. Dar nope. Nimic din toate astea. Nada.

As putea sa incep acum cu predici de genul “pe vremea mea”, dar tinand cont ca “vremea mea” a fost candva in cretacic, nu mi se pare absolut deloc relevant. Cum nu mi se pare relevant nici care era situatia acum 10 ani sau chiar cu 5 ani in urma. Ce conteaza cu adevarat este ce este acum. In 2017 vara. Dar mai ales conteaza ce va fi de acum inainte.

Concluzia mea este ca acesti tineri au nevoie de o solida consiliere in cariera inainte de a-si pune problema inceperii unei cariere. Au nevoie sa inteleaga care este realitatea pietei muncii. Sigur, ei pot sa viseze la joburi in afara tarii. Pot aspira la pozitii de management si salarii de mii de euro si cu siguranta unii (multi?) dintre ei le vor avea candva. Dar trebuie sa inteleaga ca trebuie sa inceapa de undeva. Sa inteleaga ca la inceput trebuie sa invete ce e aia o factura, cum se completeaza, cum se inregistreaza, cum sa roteasca un pdf si nu sa incline capul sa-l citeasca, cum se scrie un email de business, cum sa… si inca o multime de alte lucruri care sa ii ajute sa isi urmeze apoi visele. Totul incepe cu un prim job. Pe care totusi sa il caute. Iar daca au noroc, jobul ii cauta pe ei.

Autor: Elena Popa

———————

Despre autor:

Elena Popa este Senior Recruiter la Adecco Romania, are noua ani de experienta in recrutare si este autoarea cartii de consiliere in cariera “Invitatie la success”. Dupa 10 ani petrecuti in strainatate (sapte ani in Japonia si trei ani in Germania) a decis sa se intoarca in Romania si sa faca o schimbare majora in cariera.

FacebooklinkedinmailFacebooklinkedinmail

“DRIVE”: MOTIVATIA INTRINSECA VS RECOMPENSE & PEDEPSE

Drive

Sursa: stocksnap.io

In cartea sa, “Drive”, Daniel Pink demonstreaza cu argumente stiintifice solide si convingatoare de ce angajatul secolului XXI nu mai poate fi motivat doar extrinsec, prin pedepse & recompense (carrot&stick), ca toate generatiile precedente, ci prin folosirea unor elemente de motivatie interna. Rezultatele cercetarilor stiintifice de peste patru decenii asupra motivatiei umane au relevat ca recompensa extrinseca (denumita de Pink Motivatia 2.0) este eficienta doar pentru munca repetitiva, in activitati care exclud aproape complet creativitatea, inventivitatea si gasirea de solutii. Pink explica punctual care sunt slabiciunile si efectele utilizarii acestui tip de motivatie pentru angajati:

 

  • poate diminua sau chiar distruge motivatia intrinseca

  • poate diminua performanta

  • poate inhiba creativitatea

  • poate elimina comportamentele pozitive

  • poate incuraja inselaciunea si comportamentul neetic

  • poate crea dependenta

  • poate stimula gandirea doar pe termen scurt

Inainte de a dezvolta ideea celor 3 elemente de motivatie intrinseca (Motivatia 3.0) a celui ce presteaza o munca, Pink puncteaza un aspect esential legat de dinamica si interconectarea celor doua tipuri de motivatie, si anume ca nu putem vorbi de o motivare intrinseca daca recompensa financiara nu depaseste un anumit prag al minimului confort si al echitatii: “Daca recompensele noastre de baza (salarii, platile contractuale, unele beneficii sau castiguri suplimentare) sunt inadecvate sau inechitabile, atentia ne va fi atrasa de injustetea si nesiguranta situatie…. Nu vom avea nicio motivatie.”

Cu alte cuvinte, atata timp cat recompensele financiare ale angajatului sunt neadecvate, incat acesta traieste cu nesiguranta ca are cu ce sa-si plateasca ratele la banca, intretinerea, afterschool-ul copiilor sau nu isi permit sa mearga cel putin intr-o vacanta pe an, astaptarile angajatorilori ca acesta sa fie auto-motivat, implicat si creativ sunt nemarginit de nerezonabile.

In partea a doua a cartii, autorul expune si descrie pe larg si cu destule exemple relevante noul sistem de operare a motivatie a muncii, care are 3 elemente esentiale:

  • Autonomia – dorinta de a da singuri directie vietii proprii.

  • Perfectionarea – dorinta de a deveni tot mai buni la activitatile care conteaza,

  • Scopul – dorinta de a contribui la un scop mai mare decat cel personal si de a lasa propriile amprente pe ceva valoros si semnificativ.

“Aceasta este ultima mare diferenta dintre cele doua sisteme de operare. Motivatia 2.0 este centrata pe maximizarea profitului. Motivatia 3.0 nu respinge profitul, dar pune un accent egal pe maximizarea scopului.”

Autorul atrage atentie ca tot mai multe dintre joburile secolului XXI implica creativitate, rezolvarea unor probleme complexe conceptuale si invatarea continua. Astfel, transformarea societatii dintr-o lume exclusiv a Motivarii 2.0  a angajatului prin recompense si pedepse intr-o lume a Motivatiei 3.0, in care senzatia de multumire la locul de munca este obtinuta prin sentimentul de contributie si prin satisfactia progresului personal si cea a auto-depasirii, este una inevitabila.

In concluzie, in acest moment exista o uriasa discrepanta intre ce demonstreaza stiinta si ce se aplica aproape universal in mediul de business.

Am retinut in mod special din lectura “Drive” ceea ce personal am constatat in mod repetat, anume ca motivatia intrinseca poate fi folosita in mod eficient si cu rezultate optime doar dupa ce sunt asigurate conditiile fundamentale ale unui trai decent. Companiile care au inteles cum sa-si motiveze corect si eficient angajatii sunt cele care vor duce lumea mai departe.

 

Autor: Elena Popa


———
Elena Popa este Senior Recruiter la Adecco Romania, are zece ani de experienta in recrutare si este autoarea cartii de consiliere in cariera “Invitatie la success”. Dupa 10 ani petrecuti in strainatate (sapte ani in Japonia si trei ani in Germania) a decis sa se intoarca in Romania si sa faca o schimbare majora in cariera.

FacebooklinkedinmailFacebooklinkedinmail

CE AU IN COMUN CEI MAI BUNI CANDIDATI?

conexiune

Sursa: stocksnap.io

Am intalnit destule persoane care mi-au spus ca sunt chemate in mod constant la interviuri, dar nu reusesc sa treaca de acestea si sa primeasca o oferta. Este o situatie foarte frustranta si pe buna dreptate oamenii respectivi se intreaba ce este in neregula cu ei.

Din experienta mea de recrutor pot confirma ca nu este de ajuns doar sa fii calificat pentru un anumit job pentru a-l obtine.

Intrebarea este cum sa te numeri printre acei candidati pentru care universul pare ca se coboara sa ii intampine si sa le ofere ce e mai bun?

Pe scurt, raspunsul este sa reusesti sa te conectezi cat mai bine cu recrutorul/ Hiring Managerul, sa creezi acea controversata “chimie”.  Majoritatea oamenilor cred ca ea nu se creaza, ci exista pur si simplu. Sau nu. Adevarul este insa ca aceasta chimie se formeaza. Iata cele 4 trasaturi pe care le au in comun cei mai buni candidati care au reusit sa creeza aceasta conexiune:

  1. Explica clar de ce sunt potriviti pentru rolul respectiv – Surprinzator de multi candidati vin complet nepregatiti la interviu din acest punct de vedere. Unii chiar nu au curiozitatea sa se uite nici macar pe site-ul companiei, altii nu reusesc sa dea un raspuns clar, pierzandu-se in clisee si generalitati. Persoanele care se diferentiaza sunt cele care sunt capabile sa argumenteze clar si la obiect potrivirea lor cu rolul si compania respectiva.

  2. Sunt autentici – Autenticitatea este o trasatura foarte mult apreciata, cu atat mai mult ca este atat de rara. Angajatorii isi pot da seama destul de usor cand cineva vine cu clisee citite pe internet, recita cu intonatie raspunsuri « perfecte » si spun doar ce cred ei ca ar vrea recrutorii sa auda.

Angajatorul insa vrea sa vada cine esti tu cu adevarat. Pretinzand ca esti altcineva decat esti in realitate ar putea probabil sa iti asigure intrarea in compania respectiva, insa cu siguranta nu iti garanteaza si sederea pe termen lung.

  1. Stiu sa asculte – Din pacate sunt multe persoane care nu stiu sa asculte. In momentul in care le dai detalii despre pozitie si/sau companie, acesti candidati nu au rabdare sa asculte pana la capat, te intrerup sau si mai rau- te intreaba exact detaliile pe care tocmai i le-ai povestit.

In momentul in care cel din fata ta te asculta, interviul se simte ca o conversatie si in acel moment se formeaza si sentimentul de conexiune intre cele persoane.

  1. Isi structureaza si argumenteaza afirmatiile - Una din cele mai frecvente greseli ale candidatilor este ca vin nepregatiti sau nu sunt in stare sa isi structureze discursul. O intrebare uzuala la interviu se refera la realizarile din joburile anterioare si surprinzator de multi candidati nu sunt in stare sa descrie coerent care au fost acelea. De asemenea, la intrebarile referitoare la competentele si abilitatile personale, fie nu pot sa le numeasca, fie sunt o simpla insiruire de adjective, fara a putea insa sa le dovedeasca cu exemple concrete.

Este frustrant si neproductiv sa asculti pe cineva care iti insiruie 250 de amanunte complet irelevante pentru subiectul respectiv, sau persoane care stau sa se gandeasca cateva minute cum il chema pe un fost coleg sau un fost client, fara ca cineva sa il intrebe aceste detalii.

In concluzie, nu este de ajuns ca o persoana sa aiba o pasiune, sa aiba experienta si anumite abilitati. Este important sa reuseasca sa le expuna, sa le scoata in evidenta si sa le prezinte intr-un dialog autentic si structurat. Astfel spus, sa stie sa comunice cu recrutorul/angajatorul astfel incat sa creeze acea vibratie buna care sa il propulseze catre jobul dorit.

 

Autor: Elena Popa


———
Elena Popa este Senior Recruiter la Adecco Romania, are zece ani de experienta in recrutare si este autoarea cartii de consiliere in cariera “Invitatie la success”. Dupa 10 ani petrecuti in strainatate (sapte ani in Japonia si trei ani in Germania) a decis sa se intoarca in Romania si sa faca o schimbare majora in cariera.

FacebooklinkedinmailFacebooklinkedinmail

SCORPIONI TINERI SI IEFTINI N-AVETI PRIN BAZA DE DATE?

Zodiac wheelNu rareori companiile isi doresc angajati cu profilul lui DiCaprio si job description scos din filmele science fiction. Asadar persoana e musai sa fie scorpion (sau dimpotriva, sa NU fie scorpion, ca nu da bine in astrograma sefului), sa fie ca un “pitbull”, un “lup tanar si feroce”, sa aiba desigur maxim 35 de ani. Daca se poate sa nu fie nici casatorit, ca sa isi poate indrepta toata atentia si energia catre job, sau dimpotriva in alte companii (si alte fantezii), candidatul ideal este unul casatorit, sub nicio forma divortat sau casatorit a doua oara, Doamne fereste! De asemenea exista si manageri care nu angajeaza decat atei sau rockeri. Iar aceste exemplare de poveste de 35 de ani, care n-ar fi rau sa se imbaieze in fiecare seara in lapte de magarita, respectiv sa cante kumbaya in timp ce imbratiseaza copaci, ar trebui sa fie recunoscatori ca li se ofera un salariu de 2000 de lei. Sau un maxim de 2500, dar doar daca dovedesc ca au ascendentul in aceeasi zodie cu seful.

Sunt inca destule companii in Romania care nu au inteles un aspect esential despre cum se construieste si cum se consolideaza un business de succes. Nu au inteles cat de mare este pretul de a avea angajati slabi sau mediocri, angajati pe orice alte criterii in afara de competenta. Se plang ca nu exista oameni pregatiti, sunt revoltati ca multi romani nu vor sa munceasca si ca au pretentii salariale prea mari. Sigur ca exista si persoane care au pretentii nerealiste in raport cu nivelul lor de pregatire si experienta. Dar mai multi decat acestia sunt cei care sunt pregatiti corespunzator, insa destui angajatori nu sunt dispusi sa plateasca pretul corect pentru experienta si calitate. Vor Audi la pret de Dacie. Omit insa sa ia in calcul ca un angajat valoros care este bine platit, nu numai ca va fi si foarte productiv, dar va avea toate motivele sa ramana in companie pe termen lung.

 Si la retentia angajatilor situatia este la fel de jalnica. In momentul in care un angajat bun isi anunta plecarea, managerii fie dau din umeri neputinciosi, fie ii promit o marire de salariu (care de multe ori nu se mai intampla), fie recurg la santaj/poker sentimental si atunci angajatul afla si el ca este un membru al echipei de mare valoare si cat este de “cel mai apreciat dintre toti”. Cand totusi angajatul pleaca, este trecut in folderul “csf, ncsf” (ce sa faci? nu ai ce sa faci) si atributiile lui sunt impartite inegal colegilor “doar temporar, pana gasim pe altcineva”. Lucru care de multe ori se intampla dupa cateva luni bune. Sau niciodata. Iar ce urmeaza intuiti, nu? Colegii  care ajung sa munceasca norma dubla (pe aceeasi bani, desigur), satui si frustrati de orele in plus, ajung sa nu mai dea acelasi randament si vor pleca la randul lor la alte companii care stiu sa-i aprecieze.

Atata vreme cat recrutarea se face pe baza de astrograme, relatii, stare civila, religii sau fantezii cinefile la un buget meschin, ma tem ca Mercur va fi vesnic retrograd, iar finantele se vor teleporta impreuna cu clientii in realitati paralele. Amin!

Autor: Elena Popa

———
Elena Popa este Senior Recruiter la Adecco Romania, are zece ani de experienta in recrutare si este autoarea cartii de consiliere in cariera “Invitatie la success”. Dupa 10 ani petrecuti in strainatate (sapte ani in Japonia si trei ani in Germania) a decis sa se intoarca in Romania si sa faca o schimbare majora in cariera.

FacebooklinkedinmailFacebooklinkedinmail

ALTA INTREBARE: CE ASTEPTARI AU RECRUTORII DE LA CANDIDATI?

(Partea I)

We are better than this

Ne dorim o tara “ca afara”, ne dorim o societate fara impostura, minciuna si abuzuri, am demonstrat ca putem fi civilizati, hotarati si ca putem avea un spirit civic exceptional intr-o situatie de criza. De aceea, va indemn sa aduceti acelasi spirit extraordinar de fair-play si determinare si  atunci cand sunteti intr-un obisnuit proces de recrutare. Daca seriozitatea nu poate fi preluata dintr-o astfel de masiva implicare sociala in comunitate&comuniune si grefata comportamentului personal, nu treceti cu vederea ca lipsa de seriozitate manifestata, de pilda, prin neanuntarea unei razgandiri asupra unui job, s-ar putea, intr-un fel sau altul, sa produca niste efecte deloc favorabile in viitor si la un moment dat sa se intoarca impotriva voastra.

Pe langa abilitatile tehnice, specifice jobului, angajatorii cauta la candidati anumite trasaturi, indiferent de pozitia pe care acestia o au, fie ca sunt muncitori necalificati sau ingineri proiectanti de nave spatiale.

Redau mai jos cateva dintre aceste cautate trasaturi:

  1. Seriozitate –Am pus acest punct in capul listei, pentru ca in ultima perioada numarul celor care nu s-au prezentat la interviu si a celor care initial au acceptat ofertele, iar dupa aceea s-au razgandit, fara sa anunte in prealabil, a crescut ingrijorator de mult.

  1. Autenticitate – atunci cand sunteti intrebati care este motivatia voastra sau ce va doriti in viitor, incercati sa fiti cat mai autentici, dar si la obiect. Falseturile introduse aici cantaresc foarte greu in luarea unei decizii.

De exemplu, raspunsul “imi doresc o viata mai buna pentru mine si familia mea” este un raspuns autentic, insa incomplet. Cand recrutorii/angajatorii intreaba care este motivatia pentru o schimbare/pentru pozitia respectiva, vor sa auda ce anume il motiveaza pe candidat, atat din punct de vedere personal, dar mai ales din punct de vedere profesional. Ei vor sa vada daca vrei “doar un job” sau iti doresti cu adevarat acel job, daca esti pasionat de domeniul in care activezi, respectiv in ce directie iti doresti sa iti urmezi/continui cariera.

Recrutorii experimentati isi pot da seama foarte usor daca un candidat este sincer sau doar vorbeste “din carti” si vrea sa fie “politically correct”.

  1. Pregatire pentru interviu – O buna pregatire tehnica si detinerea tuturor calificarilor pentru job nu scuza nealocarea a cateva minute informarii despre compania la care se merge la interviu sau a citirii neatente, “pe diagonala” a descrierii pozitiei pentru care s-a aplicat sau a fost chemat.

Pe langa o minima informare despre companie, recrutorii asteapta ca cei care ajung la interviu sa isi prezinte cat mai clar si mai structurat experienta si mai ales realizarile relevante pentru acel job. De aceea, my-piece-of-advice pe acest segment de interviu este sa incercati sa nu va pierdeti in detalii, nu deschideti paranteze la paranteze, nu depanati povesti din copilarie. De asemenea, nu va plasati nici la polul opus, adica nu va prezentati toata activitatea in doua fraze, ci descrieti cat mai la obiect si cu exemple potrivite/valide care a fost contributia voastra la bunul mers al companiilor la care ati lucrat.

Va urma

Autor: Elena Popa

———
Elena Popa este Senior Recruiter la Adecco Romania, are noua ani de experienta in recrutare si este autoarea cartii de consiliere in cariera “Invitatie la success”. Dupa 10 ani petrecuti in strainatate (sapte ani in Japonia si trei ani in Germania) a decis sa se intoarca in Romania si sa faca o schimbare majora in cariera.

FacebooklinkedinmailFacebooklinkedinmail

RESURSE MAI UMANE IN 2017?

Resurse mai umaneCe transformari si ce actiuni ar trebui sa demareze organizatiile astfel incat sa faca din 2017 un an mai bun si mai prosper decat precedentii? un an in care sa angajeze candidatii cei mai potriviti? un an in care angajatii sa vina la job cu mai multa placere, sa se simta mai apreciati? un an in care companiile sa devina mai performante si mai dorite de candidatii valorosi? Hai sa vedem cateva dintre acestea:

Alinierea pachetelor salariale la oferta pietei – Sunt inca din pacate destule companii in Romania care nu au inteles ca vremea “crizei” a trecut si ca in ultimii 2-3 ani piata muncii a fost una foarte dinamica, cu o crestere apreciabila a numarului de joburi. Astfel ca multi angajatori s-au trezit in ultimul an ca le pleaca oamenii la companii care le-au oferit pachete salariale mult mai generoase, uneori chiar pana la 50%.

Aceste companii ar trebui ca in 2017 sa acceseze studii salariale in domeniul lor de activitate pentru a vedea unde se situeaza fata de competitie si sa regandeasca in mod realist bugetele pentru salarii si beneficii. Toate companiile isi doresc oameni valorosi, loiali, cu initiativa, pasionati, energici, dar destul de putine sunt dispuse sa ofere pretul corect pentru ei. E ca si cum cineva vrea sa cumpere un Ferrari, dar vine cu bani de o Dacie prafuita.

Crearea unui brand puternic de angajator – Niciodata in istorie nu a fost mai important decat acum crearea unui brand puternic. In era in care social media a devenit deja parte integranta din vietile noastre si vestile circula mai repede decat se face shopping-ul in sezonul de reduceri, este crucial ca imaginea organizatiei sa fie una cat mai buna si mai atractiva. Nu cred ca sunt prea departe vremurile in care companiile vor primi review-uri ca cele pe care le dam la hoteluri si restaurant sau scoruri la fel cum acordam filmelor. Asa cum azi notele noastre determina clasamentul filmelor pe  IMDb, vom avea probabil curand si ICDb, unde angajatii isi vor evalua la randul lor angajatorii si le vor da note. Iar candidatii isi vor selecta astfel mai facil si mai atent angajatorii.

In 2017 este un moment bun ca cei care nu s-au preocupat si nu au investit in consolidarea brandului companiei, sa o faca.

Investitia in angajati – In primul rand investitia in formarea si dezvoltarea angajatilor. Invatarea si performanta sunt foarte strans legate, de aceea invatarea nu ar trebui sa mai fie introdusa in categoria “nice-to-have”, respective las-ca-merge-si-asa.ro, ci ar trebui sa fie un “must have”. Dezvoltarea abilitatilor, expunerea la noi programe si instruirea in general este benefica atat companiei cat si angajatilor, pentru ca se simt apreciati si luati in seama.
In al doilea rand, investitia in starea de bine a angajatilor. Exista destule instrumente, nu neaparat dintre cele costisitoare pe cat de eficiente, pentru a creste starea de bine si de confort a angajatilor. Pornind de la implementarea programelor de tipul “work from home” un anumit numar de zile pe saptamana, pana la abonamente la fitness, fructe, masaj la birou, etc.

Conectarea angajatilor la un scop – Pentru angajatii secolului XXI si in special pentru cei din generatia Y, a aparut aceasta nevoie sa fie conectati la un scop mai mare decat simplu fapt de a avea un job si a-si plati facturile. Poate ca anul 2017 este un moment/an bun ca fiecare sa se intrebe: “In afara banilor, de ce ma aflu eu aici?” O companie unde oamenii merg doar ca sa castige bani este exact genul de companie numita generic “scarbici”.

Mai multa interactiune “human to human”- Traim in glorioasa era digitala, din ce in ce mai automatizata si mai “cloud-izata”, ceea ce inevitabil are un impact tot mai mare asupra business-ului, dar si asupra angajatilor.

Din multe puncte de vedere traim cele mai bune timpuri, in care multe lucruri se intampla mai usor, mai rapid, mai comod. O avem pe Siri care ne raspunde la cele mai traznite intrebari, o avem pe “Claudia”sau il avem pe “Tom”, care ne spune pe unde s-o luam cu masina pentru a ajunge mai repede la destinatie. Pe de alta parte, traim timpurile in care interactiunea umana nemijlocita este tot mai redusa. Sunt multe companii in care angajatii comunica preponderent prin email sau mesaje, desi sunt la un metru-doi distanta unii de altii. Este desigur mai facil, dar cu siguranta nu mai benefic pentru ei si implicit nici pentru companie aceasta robotizare+alienare a oamenilor sai.

Factorii de decizie si departamentul de HR trebuie sa gaseasca metode si solutii sa imbunatateasca nivelul si calitatea interactiunii intre angajati, din acelasi department, sau cu celelalte departamente.

 Noi roluri in HR – Pe masura ce organizatiile vor intelege cat de important si benefic este sa aiba angajati fericiti, pe masura ce vor fi interesate de starea lor de bine, vor aparea noi roluri in departamentul de HR. In unele organizatii acestea deja exista –“Health & Wellbeing” Specialist/ Manager, Mindset Coach, Recognition Programs Designers.

 Ce va doresc si imi doresc este ca pe masura ce realitatea ne devine tot mai virtuala si carierele tot mai digitale,  atat angajatorii cat si angajatii sa devina din ce in ce mai umani.

 

Autor: Elena Popa

———
Elena Popa este Senior Recruiter la Adecco Romania, are noua ani de experienta in recrutare si este autoarea cartii de consiliere in cariera “Invitatie la success”. Dupa 10 ani petrecuti in strainatate (sapte ani in Japonia si trei ani in Germania) a decis sa se intoarca in Romania si sa faca o schimbare majora in cariera.

FacebooklinkedinmailFacebooklinkedinmail