CINE SUNT TALENTELE? SI CE FACEM CU ELE?

Cine sunt talentele

Sursa imagine: stocksnap.io

De mai bine de un deceniu, tot auzim de criza talentelor. Dar hai sa vedem cine sunt aceste talente pe care ii vaneaza majoritatea angajatorilor?

Cei care se incadreaza in categoria “talente” sunt acei candidati cu 5-10 ani experienta. Ei sunt angajatii care au suficienta experienta si suficiente abilitati ca sa isi faca jobul de la satisfacator la foarte bin si pe bani relativ putini raportat la nivelul lor de expertiza.

Cei din acest grup mult-cautat de candidati au anumite asteptari de care angajatorii ar trebui sa tina cont, daca ii vor in echipele lor. Iata-le pe cele mai importante:

  1. Isi doresc un pachet salarial care sa le asigure un anumit confort - Sa nu uitam ca acestia se incadreaza in categoria de varsta 27-33 de ani, varsta la care se casatoresc, isi intemeiaza familii si isi fac imprumuturi la banci sa isi cumpere locuinte. Atata timp cat preocuparea lor va fi cu ce bani isi vor plati ratele la banca si cum vor reusi sa isi intretine familia , iar situatia lor va fi apasatoare, stresanta si nerezolvata –  nu e de asteptat sa fie productivi, motivati si sa le sclipeasca ochii de entuzism. Chiar daca vor fi asa la inceput, dupa un timp, stresul si anxietatea cauzate de grijile de acasa, vor face din ei niste angajati apatici si complet nemotivati. Am intalnit candidati care fiind foarte motivati de partea financiara (atentie! nu vorbesc aici de mercenarii de profesie), pentru ca in perioada respectiva a vietii lor acest aspect era cel mai important, au performat excelent, tocmai pentru ca isi gaseau automotivarea in contributia pe care o aduceau familiei. Acestia fac fața cu succes unor situatii de stress si/sau presiune mari, in comparatie cu altii care nu sunt atat de motivati de partea financiara. Asadar, nu va indoiti si nu eliminati candidati care sunt suficient de naivi si de sinceri sa declare ca motivatia lor pentru o schimbare este cea financiara. Pot sa va asigur ca si destui care declara la interviu alte motive, sunt in primul rand motivati financiar. Doar ca acestia au invatat sa fie “corecti politic” in exprimare. Iar cei care nu se incadreaza in aceasta categorie sunt eliminati “by default”.

  2. Isi doresc sa invete, sa se dezvolte profesional – Este perioada cea mai buna pentru ei sa invete si sa acumuleze. In era tehnologiei, in care tot ce era nou ieri, azi este déjà obsolet, acesti angajati sunt foarte constienti ca fara a ramine la curent cu tot ce este nou, nu vor putea progresa si nu vor putea atinge performanta. Iar progresul angajatilor devine progresul firmei care promoveaza asta.

  3. Isi doresc un program flexibil si o balanta echilibrata work/life – Dupa ce si-au vazut parintii epuizati si vesnic absenti din vietile lor de copii, tinerele talente isi doresc sa nu mai repete greselile parintilor si sa isi gaseasca timp pentru ei si familiile lor. Adeseori un program flexibil, combinat cu”work from home” si/ sau cu vinerea scurta poate face o diferenta uriasa in atragerea si retinerea acestora. Tine de managementul companiei ca angajatii sai sa lucreze dupa conceptul “work smarter, not harder”.

  4. Isi doresc manageri de la care au ce invata – Unul dintre cele mai demotivante lucruri pentru un tanar talent este sa vada un manager incompetent, slab, lipsit de transparenta, care nu stie sa dea feedback, care nu stie sa aprecieze eforturile echipei, care isi asuma singur meritele acesteia sau care nu isi asuma greselile, dand vina pe echipa.

La polul opus “talentelor” gasim o alta categorie de candidati, mult mai numerosi si mai bine pregatiti decat primii: sunt candidatii supracalificati. Intr-un mod aproape de neinteles, supercalificatii sunt tratati ca niste non-talente. Trist si contra-productiv este ca in multe companii, CV-urile profesionistilor cu 10+ ani experienta sunt introduse fara a clipi sau in cel mai bun caz, cu o usoara jena, in sertarul “supracalificatilor”. Si lasate acolo. Probabil pentru totdeauna. Considerate ca niste calorii goale, de care nimeni n-are nevoie. Fara sa realizeze ca oamenii care sunt in spatele acelor CV-uri pot fi exact cei care aduc plus valoare rapid si cei care pot duce compania la un nivel pe care angajatorii nici nu si-l imagineaza. Iar pretul pe care l-ar plati acestora ar fi in medie doar cu cca 20-30% mai mare decat in mod normal, in timp ce beneficiile si profitul ar putea fi incredibil mai mari de atat.

La nivel declarativ, multi angajatori afirma ca nu conteaza asteptarile salariale, important este sa gaseasca omul potrivit. Insa in momentul cand gasesc acel om potrivit, iar asteptarile lui sunt, firesc, corelate cu nivelul sau de experienta si abilitati, brusc acestia isi dau seama ca de fapt ei isi doresc o persoana “cu potential, care sa isi doreasca sa creasca.” In traducere libera – “cineva ieftin, cu ceva experienta si care este dispus sa vina pe banii pe care ii oferim noi.”

In concluzie:

  • Talentele nu se atrag si mai ales nu se pastreaza cu promisiuni fara acoperire, cu “medii prietenoase” doar pe hartie si cu “salariu atractiv” doar pentru piata muncii din Nigeria.

  • Exista o categorie de angajati dovedit-talentati, care pe nedrept si in mod pagubos este ocolita la angajare si care poate aduce beneficii imense companiilor. Trebuie doar deschise sertarele. Si mintile.

 

Autor: Elena Popa

———————

Despre autor:

Elena Popa este Senior Recruiter la Adecco Romania, are unsprezece ani de experienta in recrutare si este autoarea cartii de consiliere in cariera “Invitatie la success”. Dupa 10 ani petrecuti in strainatate (sapte ani in Japonia si trei ani in Germania) a decis sa se intoarca in Romania si sa faca o schimbare majora in cariera.

FacebooklinkedinmailFacebooklinkedinmail

INTREBARI DESUETE DIN SECOLUL XX. RASPUNSURI INTELIGENTE DIN SECOLUL XXI

Intrebari inteligente

Sursa foto: stocksnap.io

Exista inca angajatori care nu si-au adaptat filtrul de intervievare la realitatea secolului in care traim. Intrebarile pe care le adreseaza nu numai ca  sunt anacronice, dar nu reusesc sa extraga informatiile relevante privind potrivirea si/sau motivatia candidatilor pentru respectiva pozitie.

Iata-le pe cele mai cunoscute:

Cum te vezi peste 5 ani?

Aceasta este astazi o intrebare complet nepotrivita in primul rand pentru ca este o intrebare ipotetica. Nimeni nu are cum sa stie unde il va duce viata peste 5, 7 sau 10 ani.

In al doilea rand, pentru ca majoritatea candidatilor, chiar daca au niste obiective, nu au de unde sa stie ca acestea sunt aliniate cu ce si-ar dori compania pentru el si cu posibilitatile de promovare din organizatia respectiva. De aceea, pentru a evita riscul unei improvizatii nereusite, acestia vor veni pregatiti cu niste clisee gasite cu sfantul google.

Raspunsul sincer cel mai probabil ar fi:

“Daca nu voi fi mort, ma vad pe o plaja salbatica savurand o margarita. Sau in cel mai  rau caz, intr-o companie unde nu se pun astfel de intrebari.” …… insa intrebarea invita la nesinceritate.

 ——————————————–

Cum te-ar descrie fostul tau sef?

Este o intrebare care nu ofera nicio informatie relevanta. Candidatul poate enumera cu gratie o multime de adjective apreciative la adresa lui, care sa nu aiba nici o legatura cu realitate. De asemenea, exista posibilitatea ca ultimul lui sef sa fi fost un incompetent. Sau era pe xanax. Intrebarea pleaca de la presupunerea ca fostul sef este o persoana credibila si nesubiectiva, o presupunere… prin definitie desueta.

Raspunsul potrivit ar fi ceva de genul:

“Angajatul perfect, care mereu se ofera sa se duca sa ii cumpere tigari. “

 ——————————————–

Care sunt punctele tale slabe?

Este de asemenea o intrebare irelevanta pentru ca nimeni (sau aproape nimeni) nu isi va dezvalui la un interviu adevaratele puncte slabe. La fel cum nimeni nu isi destainuie la prima intalnire defectele. Asta lasand la o parte imperfectiunile pe care persoana poate nici nu le-a constientizat despre sine ca le are, nici cat ar putea conta in conjunctura viitorului job, pe care inca nu il cunoaste.

Cel mult intrebarea ar putea dezvalui daca respectivul candidat a venit cu temele facute pentru interviu sau cat este de rutinat cu interviurile. Asta insemnand daca a cautat pe internet posibile raspunsuri prefabricate, adica sa prezinte ‘un punct slab’ complet nesemnificativ, care de multe ori nici nu este real si pe care sa il transforme intr-un punct tare. Mai tare ca nuca de cocos.

Raspunsul deschis la intrebarea asta cred ca ar fi:

“Imi place ciocolata. Si nu imi plac oamenii care pun intrebari despre punctele mele slabe.” Sau “Sa va raspund cu ce am gasit ieri pe internet?”

——————————————

 

De ce sa te angajam pe tine?

In loc sa adreseze o astfel de intrebare, cel mai potrivit ar fi ca angajatorul sa ii arate candidatului de ce sa isi doreasca el sa lucreze in compania respectiva.

Multi angajatori asteapta doar din partea candidatilor sa isi arate motivatia pentru pozitie si companie, insa nu fac niciun efort sa explice si ei la randul lor de ce ar trebui ei sa isi doreasca sa lucreze acolo.

Raspunsul spontan ar suna cam asa:

“Sunt destept, muncitor si fac magiun bun de prune. A, si pot sa narez ca Morgan Freeman.”

—————————————-

La intrebarile irelevante se vor obtine invariabil raspunsuri stereotipe. Este pierdere de timp. Oamenii destepti sunt stimulati sa raspunda relevant prin intrebari destepte. De aceea, daca esti angajator in secolul XXI, pune intrebari actualizate si inteligente, ca sa atragi angajati inteligenti.

Autor: Elena Popa

———————

Despre autor:

Elena Popa este Senior Recruiter la Adecco Romania, are zece ani de experienta in recrutare si este autoarea cartii de consiliere in cariera “Invitatie la success”. Dupa 10 ani petrecuti in strainatate (sapte ani in Japonia si trei ani in Germania) a decis sa se intoarca in Romania si sa faca o schimbare majora in cariera.

 

FacebooklinkedinmailFacebooklinkedinmail

ACEL MOMENT CAND VREI SA DEMISIONEZI

acel moment cand vrei sa demisionezi

Sursa photo: stocksnap.io

Am discutat de-a lungul timpului cu mai multe persoane nemultumite de joburile lor din diverse motive – venit nesatisfacator, stagnare profesionala, lipsa de perspective, mediu si/sau sef toxic, etc.

Unii dintre ei erau la capatul puterii si in pragrul depresiei cand au ajuns la mine -chiar fara a avea o alta oferta, nu isi doreau decat sa demisioneze.

Nu recomand sub nicio forma demisia inainte de a avea o alternativa – fie o oferta de job, fie o activitate de freelancing care sa iti aduca deja un venit sustenabil. Iata de ce:

  • Atunci cand vrei sa fugi de o situatie care iti provoaca disconfort, furie sau ura, in primul rand trebuie sa lucrezi cu tine sa intelegi de ce ai ajuns acolo. Ce comportament de-al tau te-a adus sa lucrezi cu acel sef toxic? Ce tipar de gandire te-a bagat in disensiune cu acei colegi narcisisti? Cum de te-ai “nimerit” intr-un mediu in care se practica politica cizmei pe grumaz? Daca pleci din acel job cu un camion ticsit de ura si de resentimente, cel mai probabil vei nimeri intr-un loc unde vei gasi, ai ghicit! exact acelasi tip de sef. Poate fi unul chiar si mai rau, doar cu alta palarie sau titulatura. Poate ajungi intr-un un mediu la fel de toxic, cu o cultura organizationala la fel de deplorabila ca cea pe care tocmai ai parasit-o. Si nu, probabil nu iti vei da seama ca “imparatul e gol” la interviu, si nu vei tine cont de avertizarile cunoscutilor, pentru ca mintea ta ar fi setata pe programul “mai rau de atat nu se poate”. Insa risti sa devii victima propriului optimism, pentru ca da, se poate sa fie si mai rau. Si nu numai ca se poate, dar e extrem de probabil sa scapi de junghiul din vechea pozitie, doar ca sa te apuce tusea in noul job.

  • Persoanele care au suferit traume sau traiesc pentru o perioada indelungata intr-o stare de profund disconfort la job, vor avea inevitabil o stima de sine scazuta, iar acest lucru se va vedea la orice interviu inca de la strangerea de mina sau de la primul “buna ziua”. De aceea, bine este ca inainte de orice demers pentru un nou job, sa lucrezi cu tine (singur sau cu ajutorul unui specialist) pentru recuperarea increderii si a stimei de sine.

  • Stresul acumulat la job poate afecta serios sanatatea si starea de bine, iar perioada de cautare unui nou job este de asemenea una stresanta. Mai ales atunci cand nu ai un venit, ci tot ce ai este o nesfarsita si infricosatoare nesiguranta. De aceea, recomandarea mea este ca intai sa incerci sa te “vindeci”, in loc sa “ te vinzi”, sa intelegi cum ai ajuns aici, sa iesi intai din starea de judecata, deznadejde si manie. Sa ajungi mai intai la acea stare de echilibru mental si emotional, care sa iti permita o evaluare obiectiva a situatiei si sa poti decide corect pasii pe care trebuie sa ii urmezi in cautarea urmatorului job.

  • Nu in ultimul rand, unii angajatori vor profita de faptul ca nu ai un job si iti vor face o oferta salariala sub nivelul tau, pariind pe faptul ca vei fi nevoit sa o accepti. O alta parte din angajatori vor ridica din spranceana cand va auzi ca ai plecat de la jobul precedent pentru ca erai prea stresat sau furios, ca nu mai suportai sa stai acolo un singur minut.

In concluzie, daca situatia ta la actualul job incepe sa se degradeze, nu astepta pana in momentul in care ajungi sa te simti intre oribil si mizerabil, doar o forma de viata trista. Atunci cand te viziteaza ganduri de fuga si de demisie, ai in vedere ca in orice job vei pleca, inevitabil te iei pe tine acolo. Ori daca dupa demisie, persoana pe care o iei cu tine la noul job este una la fel de plina cu frustrari, cu neincredere in sine si prezentand exact acelasi sistem de gandire, cel mai probabil urmatoarea ta experienta profesionala va fi mult prea similara cu precendenta.

Autor: Elena Popa

———————

Despre autor:

Elena Popa este Senior Recruiter la Adecco Romania, are noua ani de experienta in recrutare si este autoarea cartii de consiliere in cariera “Invitatie la success”. Dupa 10 ani petrecuti in strainatate (sapte ani in Japonia si trei ani in Germania) a decis sa se intoarca in Romania si sa faca o schimbare majora in cariera.

FacebooklinkedinmailFacebooklinkedinmail

6 MOTIVE PENTRU CARE NU AI LUAT JOBUL (SI PE CARE NU TI LE VA SPUNE NIMENI)

nu ai luat interviul

Sursa imagine: stocksnap.io

Ti s-a intamplat sa mergi la un interviu pentru un job la care aveai toate calificarile cerute, la care ai bifat toate cerintele, unde ai dat tot ce era mai bun si totusi nu ai primit jobul?

Ai primit probabil un mesaj politicos in care ti se multumea pentru interes. In cazul in care ai cerut un feedback mai detaliat, angajatorul cel mai probabil ti-a raspuns ceva generic, cum ca au fost alti candidati mai potriviti pentru rol.

Acesta ar putea adevarul, insa de multe ori in spatele raspunsului “politically correct” sunt de fapt alte considerente care de cele mai multe ori nu se spun. Iata cateva motive pentru care ai fost respins/a, pe care nu ti le va declara explicit niciun angajator:

  1. Modul tau de comunicare a fost necorespunzator/enervant/agasant – Modul in care vorbesti poate fi un obstacol in gasirea unui job, daca: vorbesie prea tare sau prea incet, daca folosesti prea mult slang sau dimpotriva esti prea formal.

  2. Aspectul si/sau stilul tau vestimentar a fost unul nepotrivit – Ne place sau nu, la interviu suntem evaluati si dupa aspectul si stilul nostru vestimentar. Expresia “less is more” este cea mai potrivita cand vine vorba despre maniera in care te prezinti la un interviu. Asadar: nu exagerati cu machiajul, nu folositi jumatate de sticla de parfum, lasati camasile hawaiene si bermudele pentru vacanta, iar rochitele negre mini pentru iesirile de seara.

  3. Ai lasat impresia ca esti disperat – Desigur, la orice interviu trebuie sa te arati motivat si entuziast atat pentru pozitie cat si pentru companie. Insa, exista o linie destul de consistenta care delimiteaza motivatia de disperare. Asa cum imprimanta ta parca te simte ca te grabesti ingrozitor si atunci ramine fara tus, cam asa si un angajator te simte ca esti disperat sa obtii acest job. Si cum niciun angajator nu isi doreste angajati disperati, raspunsul lui va fi unul similar cu eroare 404.

  4. Ai avut o atitudine aroganta – Uneori increderea in sine e prost inteleasa. Sau prost folosita. Si atunci se transforma in aroganta, care nu este deloc apreciata. Niciun angajator nu va aprecia candidatii care sustin ca ei le stiu pe toate, ca toti fostii colegi si sefi erau niste imbecili si niste incompetenti, iar ei straluceau printre acestia ca diamantul Rihannei.

  5. Nu ai reusit sa treci testul “chimiei” – Exista si situatii cand te-ai pregatit serios pentru interviu, ai avut raspunsurile potrivite la toate intrebarile, insa nu ai reusit sa creezi acea “reactie chimica catalizatoare”. Mai multe detalii despre acest subiect puteti sa le gasit in articolul CEI TREI SABOTORI IN CAUTAREA UNUI NOU JOB

  6.  Nu ai fost tu acel candidat intern pe care de fapt il doreau de la bun inceput – “Baby, it’s a wild world.” Da, confirm pozitiv. Traim intr-o lume nedreapta, in care se intampla ca managerilor care angajeaza sa li se ceara sa intervieveze candidati din afara companiei, in conditiile in care ei au deja un candidat intern foarte bun. Din pacate, acest lucru nu ai cum sa il afli, decat daca cunosti bine pe cineva din interiorul companiei. In astfel de situatii nu prea ai solutii, decat sa iei interviul ca pe o experienta.

In concluzie, sunt lucruri care tin doar de tine si pe care le poti controla, insa exista si aspecte care sunt in afara controlului tau. Asadar, pregateste-te temeinic, dar ai in vedere si latura puternic subiectiva a oricarui interviu.

 

Autor: Elena Popa

———————

Despre autor:

Elena Popa este Senior Recruiter la Adecco Romania, are noua ani de experienta in recrutare si este autoarea cartii de consiliere in cariera “Invitatie la success”. Dupa 10 ani petrecuti in strainatate (sapte ani in Japonia si trei ani in Germania) a decis sa se intoarca in Romania si sa faca o schimbare majora in cariera.

FacebooklinkedinmailFacebooklinkedinmail

TANAR ABSOLVENT: “PARCA MI-AS CAUTA UN JOB, DAR MAI BINE NU”

Tanar absolvent

Sursa imagine: stocksnap.io

In ultimii ani aud si vad in mass media stiri apocaliptice, din categoria “soc&groaza” despre cum facultatile tarii produc pe banda mii de someri. Reporteri emfatici ne anunta pe un ton grav si extrem de ingrijorat cum tinerii absolventi nu au nicio perspectiva in Romania, pentru ca angajatorii nu vor sa investeasca in viitorul tarii si vor doar angajati cu experienta.

Am sa pun insa de-o parte realitatile jurnalistice si am sa ma refer la realitatea mea. Cea mai recenta experienta a mea cu recrutarea unor persoane entry level este de acum doua saptamani, cand am inceput sa caut proaspeti absolventi de ASE. Conform datelor oficiale din anul 2014, cand absolventii de anul acesta au inceput facultatea, ASE-ul a pus la dispozitie peste 5000 de locuri. Deci, teoretic, acum, in aceasta vara ar trebui sa avem cam tot atati absolventi.

Pozitia despre care vorbesc este pentru o companie multinationala cu sediul central in Elvetia, iar salariul oferit este mai mult decat decent pentru o pozitie de incepator, cu zero experienta. Am pus un anunt iar salariul a fost mentionat in anunt. Cu bold. In 2 saptamani am avut cca 40 de aplicanti. Din cei 40, doar o singura candidata se incadra in criteriul de proaspat absolvent ASE 2017. Insa faptul ca se potrivea cerintei si faptul ca a aplicat, nu insemna ca isi si dorea neaparat jobul. Mi-a spus ca vrea sa vada mai multe detalii despre companie, drept pentru care i-am trimis prin email numele si site-ul angajatorului, dupa care nu am mai auzit absolut nimic de la ea.

Timpul nu imi permitea sa astept doar aplicatiile si am inceput sa sun muncitoreste zeci de absolventi de ASE care aveau cont pe una din cele mai mari platforme de joburi din tara si care stiau engleza.

Rezultatul a fost unul la fel de dezastros ca si cel al aplicatiilor la anunt. Marea majoritatea m-au refuzat mai mult sau mai putin politicos. Le-am povestit ca nu vor imbatrani pe acea pozitie, le-am explicat ca exista posibilitati reale de crestere in companie, le-am spus ca vorbim despre un salariu pe care il castiga angajati cu 3-5 ani experienta, insa raspunsul lor a fost invariabil unul negativ, cu 2 mici exceptii.

Eu inteleg ca este vara, inteleg ca este vacanta, pentru ei este ultima vacanta de studentie, care, se stie, trece fast&furious. Insa nu inteleg de ce nu am intalnit nicio firava urma de interes pentru viitorul lor. Ar fi putut sa-mi spuna deschis si cinstit ca acum vor sa se duca in Vama sau in varful muntilor, dar ne putem auzi la sfarsitul verii, daca mai este deschisa pozitia sau pentru alte pozitii de inceput de toamna. Dar nope. Nimic din toate astea. Nada.

As putea sa incep acum cu predici de genul “pe vremea mea”, dar tinand cont ca “vremea mea” a fost candva in cretacic, nu mi se pare absolut deloc relevant. Cum nu mi se pare relevant nici care era situatia acum 10 ani sau chiar cu 5 ani in urma. Ce conteaza cu adevarat este ce este acum. In 2017 vara. Dar mai ales conteaza ce va fi de acum inainte.

Concluzia mea este ca acesti tineri au nevoie de o solida consiliere in cariera inainte de a-si pune problema inceperii unei cariere. Au nevoie sa inteleaga care este realitatea pietei muncii. Sigur, ei pot sa viseze la joburi in afara tarii. Pot aspira la pozitii de management si salarii de mii de euro si cu siguranta unii (multi?) dintre ei le vor avea candva. Dar trebuie sa inteleaga ca trebuie sa inceapa de undeva. Sa inteleaga ca la inceput trebuie sa invete ce e aia o factura, cum se completeaza, cum se inregistreaza, cum sa roteasca un pdf si nu sa incline capul sa-l citeasca, cum se scrie un email de business, cum sa… si inca o multime de alte lucruri care sa ii ajute sa isi urmeze apoi visele. Totul incepe cu un prim job. Pe care totusi sa il caute. Iar daca au noroc, jobul ii cauta pe ei.

Autor: Elena Popa

———————

Despre autor:

Elena Popa este Senior Recruiter la Adecco Romania, are noua ani de experienta in recrutare si este autoarea cartii de consiliere in cariera “Invitatie la success”. Dupa 10 ani petrecuti in strainatate (sapte ani in Japonia si trei ani in Germania) a decis sa se intoarca in Romania si sa faca o schimbare majora in cariera.

FacebooklinkedinmailFacebooklinkedinmail

CEI TREI SABOTORI IN CAUTAREA UNUI NOU JOB

emotie

Sursa: stocksnap.io

Perioada cautarii unui job este pentru toata lumea una stresanta si agitata, indiferent pe ce nivel de cariera te gasesti. Este intervalul de timp cand te viziteaza tot felul de emotii si de cele mai multe ori emotii din spectrul negativ. Haideti sa vedem care sunt cele mai comune, dar si cele mai periculoase:

  1. Nehotararea – Sunt momente in viata profesionala cand simti ca nu mai stii exact ce vrei, cand simti ca profesia actuala nu te mai satisface. Simti ca ai vrea sa faci altceva, sa apuci un alt drum, de preferat o autostrada care sa te duca cat mai departe de zona in care te afli in prezent. Sau poate simti ca iti doresti sa devii antreprenor, cu toate necunoscutele si riscurile pe care le implica. Daca ar exista un Google career map ar fi ideal, ne-ar scuti de multe nopti nedormite si de multe ore de contemplare fara rezultat. Dar asa ceva (inca) nu exista si trebuie sa ne gasim singuri (sau cu ajutorul unui consilier in cariera) harta cu drumul cel mai potrivit pentru noi. Atata timp cat nu stim exact ce ne dorim, sau nu ne este clar ce este potrivit pentru noi, sunt sanse foarte reduse sa gasim acel job la care visam, dar nu stim sa-l definim. La fel se intampla si pentru cei care viseaza cu ochii deschisi la propria afacere, insa amana momentul pana la indepartate calende grecesti, incercand sa umple golul si frustrarea cu un nou job. Doar ca acea intregire de cele mai multe ori nu se intampla. Sau daca se intampla, acestia descopera repejor ca au ajuns la acelasi grad frustrare ca in jobul precedent, doar cu un nou sef.

    In momentul in care stii exact ce vrei, in care stii care este jobul potrivit pentru tine, claritatea dobandita te va ajuta sa iti gasesti mai usor si mai repede jobul dorit. Noi drumuri ti se vor deschide, oamenii potriviti care te pot ajuta, vor aparea ca din senin si oportunitatile care in trecut erau bine ascunse in realitati paralele, se vor materialiaza in cele mai neasteptate moduri.

  1. Panica – Panica impreuna cu sora ei buna, frica, sunt emotiile care te pot tine la ani lumina departare de cariera dorita. Si in general departe de toate lucrurile pe care le scrii cu entuziasm si speranta pe “wish list”-ul tau.

    Cei care experimenteaza panica sunt in general cei care si-au pierdut jobul sau isi cauta un nou job de mult (prea mult) timp, fara succes. Panica se instaleaza odata ce apar intrebarile “Oare ma va mai angaja cineva?”, “Sunt oare prea batrin/tanar?”, “Daca ceilalti sunt mai buni ca mine?”, “E ceva in neregula cu mine daca nu am reusit sa gasesc un job dupa atata timp?” si altele din categoria temerilor care parca raman scrijelite pe creier.

    Pentru cine se afla intr-una din situatiile de mai sus, oricat de teribile sau chiar infricosatoare pot parea, panica nu este cu siguranta solutia. Rezolvarea poate veni prin concentrarea pe obiectivul pe care ti-l doresti si increderea ca el se va realiza. Desigur, asta necesita ceva munca cu tine si in plus o incordare a muschiului “rabdarii”. Munca cu tine presupune sa iti reamintesti abilitatile tale, realizarile tale, lucrurile bune pe care le-ai facut, oamenii pe care i-ai instruit, contributia ta la diverse proiecte. De cate ori panica da semne ca vrea sa se instaleze abuziv si illicit in mintea ta, da-ti un “restart”si adu-ti aminte de toate lucrurile la care esti bun si de toate abilitatile pe care le poti folosi cu aceleasi rezultate bune si de acum incolo.

  1. Furia – Este adesea experimentata de cei care sunt de mult timp in cautarea unui job nou si de cei care si-au pierdut jobul. Acest sentiment este firesc daca te surprinde in astfel de circumstante nefericite, problema este sa nu devina o constanta, sa nu te lasi coplesit de ea si sa o emani prin toti porii, sabotandu-te singur! Ganduri de genul “toti angajatorii sunt niste nemernici”, “dupa atata timp cat am muncit in compania asta, m-au dat afara“, “toate joburile se dau pile”, “nu poti sa faci nimic in tara asta”, daca sunt rulate zilnic in mintea ta te pot duce intr-o zona periculoasa, de unde cu greu mai poti iesi. Furia poate fi utila pe termen scurt doar daca tw impinge la o contraactiune favorabila tie. Unii au depasit starea de furie, manie si deznadejde, si-au adunat gandurile si resursele si si-au deschis o mica afacere, altii s-au ambitionat sa demonstreze ca totusi se poate obtine un job decent si in Romania, chiar daca le venea sa strige in gura mare de pe acoperis “Opriti tara, va rog. Vreau sa cobor!”

    In concluzie, niciun lucru bun nu se intampla atata timp cat nu stii ce vrei, atata timp cat umbli cu pumnii stransi, cu maxilarele inclestata sau cu inima tremuranda. Claritatea iti ofera viziune si perspective altfel ascunse. Increderea iti da putere si iti deschide usi nevazute. Iar o minte limpede si neincrancenata te ajuta sa creezi si sa poti vedea dincolo de realitatea ce pare a fi incapatanat de gri.

 

Autor: Elena Popa

———————

Despre autor:

Elena Popa este Senior Recruiter la Adecco Romania, are noua ani de experienta in recrutare si este autoarea cartii de consiliere in cariera “Invitatie la success”. Dupa 10 ani petrecuti in strainatate (sapte ani in Japonia si trei ani in Germania) a decis sa se intoarca in Romania si sa faca o schimbare majora in cariera.

FacebooklinkedinmailFacebooklinkedinmail

CEL MAI IMPORTANT FACTOR LA INTERVIU

important la interviu

Sursa: stocksnap.io

Exista mai multi factori care fac un interviu sa fie de succes si sa se concretizeze in final cu o oferta de job. Sunt importante desigur experienta, potrivirea cu cerintele jobului, felul cum comunici, dar pe langa acestea, cel mai important factor care face diferenta, este CHIMIA. “Chimia” ta cu persoana sau persoanele cu care ai interviul si care evident trebuie sa functioneze in ambele sensuri. In timpul interviului, cele doua parti se intreaba acelasi lucru: “Imi place omul asta? Mi-ar placea sa lucrez cu el?”. Pentru ca raspunsul sa fie unul afirmativ din partea angajatorului, iata cateva modalitati pentru a te face placut si pentru a crea “reactia chimica catalizatoare” cu persoana/persoanele din fata ta:

Prezinta-te cu o atitudine deschisa si pozitiva – Este stiut faptul ca prima impresie se creaza in primele 3-5 minute, la fel ca la “blind dates”. De aceea este foarte important sa ai o atitudine pozitiva, sa fii entuziast, autentic, deschis si neaparat sa zambesti. Nu am auzit niciun angajator care sa-mi spuna ca a avut chimie cu acei candidati care in timpul interviului au stat incruntati, au fost lipsiti de vlaga, au repetat clisee preluate de pe internet, s-au plans non-stop de cat de prost merg lucrurile in industria lor, de cat de rai sunt colegii si/sau sefii, de cat de nedreapta este societatea si cat de fara de speranta este viitorul acestei tari. Nu a fost niciunul care sa imi spuna “Am apreciat foarte mult negativitatea lui. M-a facut sa simt ca pot lucra cu el.”

Asculta activ – Simplul fapt de a fi un bun ascultator este una din cele mai bune moduri de a crea o legatura, pentru ca oamenii care se simt ascultati vor oferi la randul lor incredere si respect. Asadar asculta cu atentie ce are de spus intervievatorul, fara sa il intrerupi si urmareste nu numai cuvintele lui, ci si mesajul pe care ti-l transmite.  Asculta si intelege care sunt nevoile lui, care sunt problemele cu care se confrunta la pozitia respectiva. Cand este randul tau sa vorbesti, pune intrebari relevante si raspunde pe baza informatiilor care ti-au fost prezentate. Divagatiile pot fi simpatice pana la un punct critic, care nu e deloc departe de subiect, dupa care obosesc si agaseaza, asa ca mai sanatos este sa le eviti. Priveste cu atentie pe cel/cea/cei din fata ta, caci “reactia chimica” chiar de la initiere  se poate observa pe fata omului si poate mai ai timp sa introduci alt “reactant” daca initial ai pornit gresit.

Strange cat mai multe informatii despre companie si interlocutor – Ingrijorator de multi candidati nu acorda suficienta importanta acestui aspect si vin la interviu complet nepregatiti. Nu este de ajuns sa te uiti 2 minute pe site-ul companiei, ci trebuie sa iti rezervi un timp seminificativ pentru a afla tot ce se poate despre compania unde iti doresti sa te angajezi. Asta inseamna nu numai sa afli despre produsele/serviciile, ci si planurile de viitor, proiectele pe care le au in derulare, competitia, etc. In anul de gratie 2017 marea majoritate a companiilor au un website si aceste informatii sunt accesibile oricui, iar cunoasterea lor lasa o foarte buna prima impresie.

De asemenea, este esential sa stii cat mai multe detalii despre persoana sau persoanele cu care ai interviul. LinkedIn este o excelenta resursa in acest sens, intrucat majoritatea managerilor au profil pe aceasta platforma. Acolo poti sa descoperi faptul ca sunteti din acelasi oras, ca ati mers poate la acelasi liceu sau facultate, ca aveti aceleasi hobby-uri sau chiar prieteni comuni. Oricat ar parea de nesemnificative aceste detalii, simplu fapt ca aveti unul sau mai multe lucruri in comun creaza instant acel sentiment de simpatie, aparent neexplicabil. De altfel, exista studii care arata ca angajatorii sunt mai dispusi sa aleaga pe cineva cu care au lucruri in comun decat pe cel mai experimentat candidat.

De mentionat in legatura cu “chimia relationala” este ca ea nu tine neaparat de personalitate. Poti sa fii o persoana timida sau introverta, dar care dovedeste ca este un bun profesionist, un om de incredere si un om placut.

In concluzie, chiar daca interviurile si stilurile de interviu sunt diferite de la o companie la alta, depinde de tine daca reusesti sa lasi o prima impresie buna si daca te pregatesti suficient pentru a folosi “chimia umana” in beneficial tau.

Autor: Elena Popa


———
Elena Popa este Senior Recruiter la Adecco Romania, are zece ani de experienta in recrutare si este autoarea cartii de consiliere in cariera “Invitatie la success”. Dupa 10 ani petrecuti in strainatate (sapte ani in Japonia si trei ani in Germania) a decis sa se intoarca in Romania si sa faca o schimbare majora in cariera.

 

FacebooklinkedinmailFacebooklinkedinmail

DE CE ESTE IMPORTANT SA ITI CUNOSTI ABILITATILE?

puncte forte

Sursa: stocksnap.io

Constatarea mea dupa experienta unui numar mare de interviuri tinute de-a lungul timpului este ca o proportie semnificativa de profesionisti diferiti si de pe toate pozitiile piramidelor profesionale au dificultati cand vine vorba sa isi numeasca punctele lor tari si abilitatile. Multi sunt surprinsi cand sunt intrebati de punctele lor forte si se vede clar ca nu s-au gandit prea mult sau chiar niciodata la acest aspect. Unii marturisesc direct ca nu au contemplat vreodata subiectul, iar altii declara ca sunt modesti si prefera sa-i lase pe altii sa vorbeasca despre ei. O alta categorie de candidati trece in revista un sir impresionat de abilitati si talente, insa ulterior nu este in stare sa le dovedeasca prin exemple concrete. Semn ca cel mai probabil le-au preluat cu google-fiction-provider, dar in realitate nu le apartin.

Este adevarat ca nu este tocmai usor ca o persoana sa constientizeze aceste lucruri la repezeala si rareori isi poate da seama de ele intr-o evaluare “last minute”. De cele mai multe ori este nevoie sa stea un timp mai indelungat (eventual in cateva reprize) cu ea insasi sau cu un prieten bun, care poate sa-i dea un feedback corect si sa ii faca cunoscut ceea ce singura ii este greu sa remarce. Cert este ca acest exercitiu este extrem de benefic nu numai pentru trecerea unui interviu sau obtinerea unui job, ci pentru ca atunci cand iti constientizezi punctele tari, te ajuta implicit sa iti imbunatatesti increderea in sine, performanta si sa iti gasesti mult mai usor directia, cariera potrivita si uneori chiar vocatia.

Cea mai mare abilitate a unei persoane sau cel mai mare talent este aceea/acel care ii vine cel mai usor sa o/il faca, care ii vine natural.

Exista mai multe modalitati prin care cineva isi poate identifica abilitatile si punctele forte si iata cum:

  • Fii atent la lucrurile si activitatile care iti dau sentimentul de satisfactie si implinire – acele activitati in care uiti de tine si nu stii cand au trecut ore bune, fara sa fi simtit nevoia sa mananci, sa te ridici de pe scaun sau sa te odihnesti. Povestea cineva ca atunci cand a incercat acest exercitiu si-a dat seama ca singura activitate in care uita de el si putea sa stea ore in sir fara sa-si dea seama cand a trecut timpul era la acea vreme sa joace jocuri pe calculator. In prima instanta a fost derutat si descumpanit, pentru ca nu vedea cum putea extrage un talent cu adevarat folositor profesional din joaca lui pe calculator. Ulterior a inceput sa se intrebe de ce ii placeau atat de mult jocurile? Si a realizat ca motivatia care statea in spatele pasiunii lui era in realitate faptul ca ii placea sa castige confruntarea, ca era competitiv. Mai tarziu in cariera lui s-a folosit deseori de acest punct forte.

  • Evalueaza-te prin ce te diferentiezi fata de altii – situatiile in care ti-ai folosit talentele si abilitatile sunt imprejurarile in care te-ai remarcat, te-ai diferentiat fata de ceilalti, cand tu ai ridicat sus doua degete pentru ca stiai solutia, in timp ce restul clasei se scarpina dupa ceafa. Rememoreaza aceste situatii si identifica care au fost acele calitati.

  • Gandeste-te ce activitate ti-ar placea sa faci daca nu ar fi nevoie sa lucrezi – intr-o lume ideala, in care nu ar trebui sa ai un job de la 9 la 18, ce ti-ar placea sa faci? Primul impuls al multora este sa spuna ca nu ar face nimic sau doar ar calatori. Este insa in natura umana dorinta de a-si folosi talentele si de a lasa ceva in urma. Poate fi o pasiune, un hobby, sau pot fi mai multe activitati, nu doar una singura.

Pentru inspiratie, iata cateva talente si abilitati:

 

lista abilitati

 

Autor: Elena Popa


———
Elena Popa este Senior Recruiter la Adecco Romania, are zece ani de experienta in recrutare si este autoarea cartii de consiliere in cariera “Invitatie la success”. Dupa 10 ani petrecuti in strainatate (sapte ani in Japonia si trei ani in Germania) a decis sa se intoarca in Romania si sa faca o schimbare majora in cariera.

 

FacebooklinkedinmailFacebooklinkedinmail

6 METODE PRIN CARE RECRUTORII TE POT GASI MAI USOR PE LINKEDIN

Sursa: stocksnap.io

Linkedin a devenit cea mai mai mare si cea mai utilizata retea profesionala din lume. Conform statisticilor, 95% din recrutori si manageri o folosesc pentru cautarea candidatilor.

De aceea, pentru cei in cautarea unui nou job este esential sa fie gasiti cu usurinta pe Linkedin.

Iata cateva metode prin care profilul tau sa devina vizibil si interesant in ochii Recrutorilor:

  1. Locatia – tinand cont ca in Romania sunt in acest moment mai mult de 2 milioane de utilizatori Linkedin, multi recrutori isi stabilesc in criteriile de cautare locatia. In cazul in care nu ai completat orasul in care locuiesti/lucrezi, este scris doar Romania in dreptul locatiei tale din profil si astfel nu vei aparea in cautarile filtrate ale recrutorilor pentru orasul tau.

  2. Titulatura pozitiei – este un criteriu foarte important, pentru ca recrutorii cauta potentialii candidati (si) dupa titlul jobului. Acum problema este ca exista o multitudine de titulaturi pentru acelasi job, in functie de nomenclatura interna pe care fiecare companie o foloseste. In cazul in care titulatura jobului tau este una mai atipica, este bine sa folosesti una consacrata. De asemenea, evita sa folosesti titulaturi neconventionale, de genul: Marketing ninja, Sales Hunter, etc.

  3. Poza  de profil – este de asemenea foarte importanta in optimizarea profilului Linkedin. Este unul din elementele care iti situeaza profilul in primele pagini care apar in lista recrutorilor sau….in coada ei. Mai multe sugestii despre cum sa-ti alegi poza de profil puteti gasi aici in articolul: POZA DE PROFIL LINKEDIN: “THE GOOD, THE BAD AND THE UGLY.

  1. Cuvintele cheie – alege-ti 4-5 cuvinte cheie care sa cuprinda abilitatile tale si domeniul de interes si include-le in diferite sectiuni: in sumar, experienta si/sau skills, pentru ca de asemenea conteaza la afisarea profilului tau Linkedin in rezultatele cautarilor recrutorilor.

  2. Un numar mare de contacte – cu cat ai un numar mai mare de conexiuni, cu atat esti vizibil unui numar mai mare de utilizatori. Desigur, nu este nevoie sa accepti orice cerere de conectare, este chiar indicat sa faci o selectie, insa este foarte util sa te conectezi cu cat mai multi recrutori si manageri. Ideal este sa ajungi la mai mult de 500 de contacte.

  3. Datele de contact – pentru a fi cat mai usor de contactat, scrie adresa de email/numar de telefon in sumar si in sectiunea “Advice for Contact”.

Autor: Elena Popa

———
Elena Popa este Senior Recruiter la Adecco Romania, are noua ani de experienta in recrutare si este autoarea cartii de consiliere in cariera “Invitatie la success”. Dupa 10 ani petrecuti in strainatate (sapte ani in Japonia si trei ani in Germania) a decis sa se intoarca in Romania si sa faca o schimbare majora in cariera.

FacebooklinkedinmailFacebooklinkedinmail

ALTA INTREBARE: CE ASTEPTARI AU RECRUTORII DE LA CANDIDATI? (Partea II)

Pasiune

Sursa: stocksnap.io

 

  1.  Atitudine – Oricat de multa experienta ar avea un angajat, oricat de multe abilitati ar avea, oricat de inteligent ar fi, daca atitudinea pe care o are este una neadecvata, nimeni nu va vrea sa lucreze cu el. Probabil ca fiecare dintre noi cunoaste acest gen de persoana, care, desi este un foarte bun profesionist, totusi toata lumea il evita.

Este persona care a avut la toate joburile colegi si/sau sefi niste “prosti si incompetenti”, care nu a avut de invatat nimic de la nimeni, care le stie pe toate, caruia i se cereau sa faca lucruri imposibile si “fara cap”. Este candidatul care l-a anihilat pe “vino-incoace” si debordeaza de “du-te incolo”.

Recrutorii doresc sa vada la candidati energie, entuziasm si o atitudine “can do”. Vor sa vada ca daca s-ar afla in situatii dificile sau de criza, candidatul ar ramine calm,  ar gasi resurse, avand flexibilitatea de a se adapta evenimentelor respective.

  1. Pasiune pentru job – Exista doua categorii distincte de candidati. In prima categorie sunt candidatii care atunci cand vin la interviu se prabusesc in scaun lipsiti de energie, raspund la intrebarile despre joburile lor precendente cu o voce egala, mai plictisitoare ca apa plata, imi spun ca “trebuia sa faca si aia si ailalta”, sau ca nu le place nimic in mod deosebit la joburile lor, dar “ca trebuie sa manance o paine”.

In cea de-a doua categorie, pozitionata la polul opus, sunt acei candidati care povestesc cu pasiune despre ce au facut, despre proiectele in care au fost implicati, despre ideile cu care au venit, despre planurile pe care le au pentru viitor. Si se vede din avion dedicarea lor si faptul ca debordeaza de entuziasm,  nu numai din comunicarea verbala, dar si prin limbajul trupului.

Este evident ca toate companiile vor acest tip de angajati, si nu pe cei a caror singura ambitie este sa ajunga la nivelul 79 la candy crush saga in timpul orelor de serviciu. Desigur, angajatorii trebuie sa si stie cum sa pastreze pe cei cu adevarat pasionati de munca lor, dar aceasta este alta poveste, alta agora, alt articol (DE CE PLEACA ANGAJATII VALOROSI?).

  1. It’s not all about money – Cu totii stim, inclusiv angajatorii, ca munca personalului trebuie recompensata corect si ca este un aspect important atunci cand un angajat se gandeste la schimbarea jobului. Exista insa o categorie pentru care partea salariala nu mai are o pondere atat de importanta fata de celelalte aspecte, atunci cand iau decizia unei schimbari in cariera. Este categoria celor care au ajuns la un anumit nivel de confort financiar (de obicei cei care castiga peste 2500 euro/luna), pentru care o suma de bani chiar substantial mai mare nu mai este un factor determinant, in conditiile in care jobul nu este interesant sau ii destabilizeaza serios echilibrul dintre viata personala si munca.

Pentru majoritatea angajatilor pachetul salarial este insa un factor important in decizia schimbarii. Toata lumea intelege asta, insa daca doar banii sunt motorul care il impinge pe un candidat spre un nou job, atunci el va fi ultima alegere. Cum spuneam mai sus, recrutorii asteapta ca aplicantii sa fie mai mult decat niste mercenari care vaneaza salarii mai mari, respectiv ei asteapta profesionisti care isi fac cu placere jobul, care sunt implicati si pasionati de ceea ce fac.

De aceea, sfatul meu este ca inainte de a merge la un interviu sa va faceti timp sa va ganditi care este motivatia reala ce va impinge catre o schimbare si daca este doar cea financiara, luati in calcul o re-evaluare a aplicatiei pentru jobul respectiv, pentru ca vremea irosita nu aduce castig nimanui.

Partea I – ALTA INTREBARE: CE ASTEPTARI AU RECRUTORII DE LA CANDIDATI? (Partea I)

 

Autor: Elena Popa

———
Elena Popa este Senior Recruiter la Adecco Romania, are noua ani de experienta in recrutare si este autoarea cartii de consiliere in cariera “Invitatie la success”. Dupa 10 ani petrecuti in strainatate (sapte ani in Japonia si trei ani in Germania) a decis sa se intoarca in Romania si sa faca o schimbare majora in cariera.

FacebooklinkedinmailFacebooklinkedinmail