PREJUDECATI IN RECRUTARE

Prejudecati in recrutare

sursa imagine: https://stocksnap.io/photo/T1OT6PNWOC

Exista din pacate o serie de prejudecati in recrutare, unele cat se poate de asumate si constiente, cat si unele neconstientizate. Cele inconstiente au la baza norme sociale si stereotipurile specifice societatii actuale.

Este important pentru noi, recrutorii, sa fim constienti de ele, astfel ca procesul de recrutare sa fie cat mai impartial.

Iata cele mai intalnite prejudecati in recrutare:

  1. Prejudecata legata de varsta – este probabil cea mai raspindita prejudecata, fie ca este constienta sau este involuntara. In multe situatii, din pacate, este cat se poate de constienta. Aceasta apare atunci cand unii recrutori nu reusesc sa depaseasca anumite experiente nefericite cu angajatii trecuti de o anumita varsta care nu au reusit sa se integreze in echipe sau nu au fost atat de receptivi la schimbare sau la folosirea tehnologiei. Pe baza acestor realitati traite de ei s-au grabit sa traga concluzia ca toti candidatii seniori vor intampina fix aceleasi probleme de integrare la job, iar din acel moment nici macar nu sunt dispusi sa le dea sansa sa ii cunoasca la un interviu. Am intalnit profesionisti cu peste 20 de ani de experienta care aveau mult mai multa flexibilitate decat colegii lor mai tineri. De asemenea, erau modesti, foarte deschisi sa invete lucruri noi si dispusi sa foloseasca tehnologia. De aceea, este de dorit sa se evite judecarea unei intregi generatii pe baza unor experiente nereusite. Eliminarea “by default” a unei categorii importante de profesionisti duce doar la pierderea unor angajati devotati, maturi, experimentati si a unor mentori excelenti pentru colegii cu mai putina experienta.

  1. Prejudecata legata de afinitatea personala – Se intampla frecvent ca recrutorul sa aiba “chimie” din primele minute cu persoana din fata sa. Fie ca ii aminteste de o persoana draga, fie a aflat ca au terminat acelasi liceu/aceeasi facultate, sau sunt din acelasi oras, sau pur si simplu simte o simpatie pe care nu o poate explica. Pe cat poate fi de reconfortant sentimentul de simpatie, pe atat este de periculos in aceasta situatie, pentru ca poate trece cu vederea anumite lipsuri si/sau puncte slabe ale celui intervievat. Mai mult decat atat, ulterior interviului, recrutorul va avea tendinta sa isi justifice optiunea, cautand la nivel subconstient evidente care sa ii sustina alegerea. La polul opus avem situatia cand persoana din fata lui ii aminteste de o persoana pe care nu o agreaza sau observa la candidat un lucru care i se pare nepotrivit. De exemplu, daca persoana intervievata vorbeste incet sau rar, inconstient ar putea sa traga concluzia ca acea persoana va fi inceata si la job. Detasarea emotionala poate fi fara indoiala dificila, insa este tot atat de necesara pentru un recrutor, pe cat este pentru un psiholog sau psihiatru.

  1. Prejudecata legata de aspectul fizic – Exista studii care sustin ca persoanele cu un aspect fizic atragator au sanse mai mari sa obtina un job decat cele care nu se incadreaza in standardele de frumusete si/sau greutate dictate de societatea in care traim. Aceasta prejudecata e oarecum la granita, cu un picior in inconstient si cu altul in constiinta recrutorului. Sigur ca exista anumite joburi in care aspectul fizic este important, insa in majoritatea cazurilor acesta nu ar trebui sa fie un motiv de respingere a candidatilor. Tot legat de aspectul fizic, o alta ipostaza care ar putea aparea la nivel inconstient este tendinta de a selecta o persoana care seamana fizic sau are aceleasi calitati ca cel/cea care a ocupat pozitia respectiva in trecut. Si aceasta prejudecata apartine mai curand de zona emotionala, decat de cea rationala.

  1. Prejudecata legata de gen – Discriminarea in acest sens este in general legata de femei si este una mai degraba constienta, decat inconstienta. Astfel, exista preconceptia ca femeile nu pot performa la fel de bine ca si barbatii in anumite joburi (cunoastem cu totii celebrul exemplu al “femeii motostivuitor”). Alta discriminare este legata de statutul lor social, pentru ca daca sunt casatorite si au copii, se presupune din capul locului ca nu vor fi suficient de dedicate, a se citi ca nu vor putea sa stea peste program! Insa nu este doar atat: daca nu au copii inca, exista temerea ca ar putea ramine insarcinate si compania va trebui sa le inlocuiasca pe perioada concediului de crestere a copilului/copiilor, situatie posibila, dar care nu reduce cu nimic valoarea prestatiei persoanei respective pe perioada cat isi poate indeplini jobul in mod adecvat.

In concluzie, prejudecatile automate/ inconstiente sunt declasante de evaluarea rapida a oamenilor, fara a avea toate informatiile relevante, ci doar bazandu-se pe perceptiile personale ale recrutorilor si/sau ale managerilor implicati in procesul de recrutare, pe mediul cultural si pe stereotipurile specifice zonei si societatii in care acestia traiesc. Constientizarea acestor preconceptii este primul pas catre o recrutare corecta si nepartinitoare, care nu poate fi decat benefica pentru toate partile implicate. Candidatii din toate categoriile trebuie sa aiba sansa sa fie evaluati strict pe baza competentelor si abilitatilor lor personale, iar companiile pot castiga astfel oameni valorosi provenind din categoriile discreditate, care sa le aduca plus valoare si avantaj competitiv.

Autor: Elena Popa

———————

Despre autor:

Elena Popa este Senior Recruiter la Adecco Romania, are doisprezece ani de experienta in recrutare si este autoarea cartii de consiliere in cariera “Invitatie la success”. Dupa 10 ani petrecuti in strainatate (sapte ani in Japonia si trei ani in Germania) a decis sa se intoarca in Romania si sa faca o schimbare majora in cariera.

 

FacebooklinkedinmailFacebooklinkedinmail

CV DE MAMA: DE LA DIVERSIFICARE LA CREATIVITATE SI MULTITASKING

CV de mama

Sursa imagine: stocksnap.io

Gasesc ca ar fi utila o lista cu abilitatile pe care femeile le dobandesc sau si le perfectioneaza dupa ce devin mame. Probabil ca multe dintre angajatele-mame, dar si multi angajatori, nu constientizeaza cat de utile pentru business pot fi aceste aptitudini si calitati care pot fi utilizate cu succes in cariera.

Iata asadar lista mea cu punctele forte ale angajatei-mama:

Creativitate – Creativitatea este o cerinta de baza in fisa postului unei mame. Si nu vorbim de acea creativitate cand ai toti neuronii turati la maxim, ci vorbim de creativitatea in conditii de oboseala cronica, cand de vreo 5 ani nu mai stii ce inseamna sa dormi 7 ore fara intrerupere. De exemplu, seara, cand vine (in sfarsit!) ora de culcare si mama a ajuns oricum sa functioneze pe avarii, invoaca toti maestrii spirituali si se roaga la toti sfintii protectori de oameni epuizati fizic&mental, ca dragalasul sau copil sa adoarma dupa prima poveste. Insa, desigur, in 99% din cazuri lucrul acesta nu se intampla si aude invariabil vocea aia cristalina care ii spune: “dar mie nu-mi place cum se termina povestea asta” sau  “m-am plictisit de povestea asta, vleau alta”. Cu ultimii doi neuroni ramasi functionali mama inventeaza cele mai fantastice personaje si cele mari reusite sfarsituri de poveste, care ar face-o invidioasa si pe J.K. Rowling. Precizez ca in zilele cele mai proaste ale mamei, povestile inventate sunt un amestec tragi-comic intre Alba ca Zapada, cei 3 Purcelusi si Punguta cu 2 bani.

De asemenea, tot mama e aceea care este in stare sa plasmuiasca “dansul tocanitei de legume”sau “balada piureului de broccoli”pentru a convinge un pui de om care are ca motto in viata haiku: “nu, nu, nu, nu, nuuuuu vrieaaau”, va asigur ca poate sa creeze din nou bing-bang-ul.

Diplomatie- Diplomatia este un “skill” care se dezvolta mai mult sau mai putin fortat atunci cand esti mama. Pentru ca o mama aude de cel putin cinci ori pe zi intrebari de genul: “Cum? Are atatea luni si nu ai inceput diversificarea? Eu la varsta lui deja ii dadeam la al meu salamior si crenvustei”,  sau : “Uite-te la el, e leit taica-su! Nu mai faci unu’? Sa ai si tu un copil care sa semene cu tine “. O mama incepatoare va trece prin toate fazele firesti de la indignare si revolta pana la furie necontrolata. Dar o mama profesionista, cu ștate vechi, va flutura ca raspuns acel zambet care ascunde elegant toate urarile de bine catre persoanele cele iscoditoare. De aceea recomand calduros tuturor angajatorilor, cand toate metodele cunoscute voua, esueaza intr-o situatie unde se cere maxima diplomatie, apelati la o angajata-mama.

Rabdare. Indelunga Rabdare - Dupa ce a ascultat de circa 1374 de ori “Iepuras Coconas”, “Ratustele mele” si “Oac oac diri diri dam” si a urmarit de minim 295 de ori episodul cu poneiul Rainbow Dash, un meeting prelungit de 3 ore cu cinci manageri nervosi este pentru o angajata-mama ca o zi la spa.  Cand colegii ei ajunsi la capatul rabdarii, bâțîie nervos din picior si se joaca exasperați cu pixul, pe angajata-mama, gandul ca, daca era acasa, trebuia sa curete in timpul asta piureul de morcovi de pe gresie+4 pereti, sa stranga 2 saci cu jucarii si sa raspunda la un zilion de “de ce”-uri, o alimenteaza cu resurse nebanuite de rabdare pentru inca 25 de excel-uri si 12 prezentari in powerpoint.

Managementul costurilor - Nu exista persoana mai capabila sa eficientizeze costurile decat o mama care, dupa ce a cheltuit aproape salariul pe un an pe trei mii de jucarii, plusuri, masinute, ponei si lego, constata naucita ca “jucaria” favorita a copilului este o banala punga de la Mega.

Abilitati de influentare si de negociere- Orice persoana care a sustinut sute de lungi tratative cu niste persoane incapatinate si absolute nerezonabile in ceea ce priveste mancarea, ora de trezire, ora de somn, facutul temelor sau banii de buzunar, in majoritatea cazurilor obtinand acorduri profitabile, va putea face fata cu succes la cele mai dificile negocieri in business.

Desigur ca mai sunt o multime de alte abilitati si calitati pe care o mama le poate trece fara nicio rezerva in CV, de exemplu: rezistenta la stress, multitasking, managementul timpului, managementul crizei (sau crizelor) si inca altele pe care probabil ca le-am omis si pe care chiar va rog sa le adaugati.

                          Concluzia?  E clara:

In Moms We Trust

Autor: Elena Popa

———————

Despre autor:

Elena Popa este Senior Recruiter la Adecco Romania, are unsprezece ani de experienta in recrutare si este autoarea cartii de consiliere in cariera “Invitatie la success”. Dupa 10 ani petrecuti in strainatate (sapte ani in Japonia si trei ani in Germania) a decis sa se intoarca in Romania si sa faca o schimbare majora in cariera.

FacebooklinkedinmailFacebooklinkedinmail